Spaţiul Schengen ajunge la graniţa cu România

>> De vineri, punctele de frontieră vor fi desfiinţate pe o mare suprafaţă a Europei de Est, iar călătoriile către ţările UE vor fi lipsite de inconvenienţe. Spaţiul Schengen se va

>> De vineri, punctele de frontieră vor fi desfiinţate pe o mare suprafaţă a Europei de Est, iar călătoriile către ţările UE vor fi lipsite de inconvenienţe.

Spaţiul Schengen se va extinde substanţial începând de vineri, 21 decembrie. Nouă ţări, dintre care opt est-europene, vor implementa acordul de liberă circulaţie.

Ţările ce vor intra în zona Schengen sunt Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia şi Malta. În termeni practici, a deveni ţară Schengen înseamnă a renunţa la punctele de frontieră cu celelalte ţări membre. Din punctul de vedere al călătorilor, deplasarea către vest va fi lipsită de orice fel de inconvenienţe. Unul dintre factorii-cheie ai libertăţii de circulaţie în zona Schengen este cel economic, fiind eliminată birocraţia şi timpul pierdut la frontiere.

Mai multe festivităţi vor marca momentul, cele mai importante fiind organizate în localităţile Zittau, Bogatynia and Hrádek nad Nisou, unde se întâlnesc graniţele dintre Germania, Polonia şi Cehia. Vor participa reprezentanţi ai guvernelor celor trei ţări şi premierul Portugaliei, ţară care deţine preşedinţia UE, iar oficialii vor face o plimbare simbolică traversând frontierele între cele trei ţări vecine.

Ministrul de interne al Poloniei, Grzegorz Schetyna, consideră aceste ceremonii simbolice pentru o naţiune care a suferit de pe urma erei comuniste. "Este un vis ce a devenit realitate pentru generaţii de polonezi care s-au luptat să devină parte a Europei fără graniţe. Abia acum se încheie procesul care a început în 1989, marcând căderea comunismului", a declarat el, citat de presa de la Varşovia.

Din martie se desfiinţează controlul la aeroporturi

Zona Schengen, numită astfel după un mic orăşel din Luxemburg, unde a fost semnat primul acord în 1985 între Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania şi Franţa, s-a extins treptat, dar această ultimă extindere va fi cea mai mare de până acum.

Noua zonă Schengen are 3,6 milioane de kilometri pătraţi şi reprezintă circa o treime din suprafaţa SUA. Ea se întinde de la punctul de frontieră Narva (dintre Estonia şi Rusia) până la Narbonne (în vestul Franţei). Din martie 2008, zona Schengen va cuprinde şi aeroporturile din totalul de 24 de ţări europene membre, în care locuiesc peste 400 milioane de oameni.

Vameşii est-europeni răspund de graniţele UE

Renunţarea la graniţe nu înseamnă renunţarea la controlul efectiv al celor care traversează graniţele. Din contră, vameşii din ţările membre au acces la baza de date Schengen privind traficanţii, infractorii şi chiar suspecţii de terorism.

Vameşii est-europeni devin responsabili pentru graniţele UE cu vecinii: Rusia, Belarus, Ucraina şi Croaţia. Ei vor trebui să lupte cu imigraţia ilegală, în principal din Rusia, Ucraina şi Moldova, cu traficul de droguri şi de fiinţe umane.

Deja există semnale că emigranţii se grăbesc să ajungă în vest înainte de 21 decembrie.
Vameşii ungari de la frontierele cu România şi cu Ucraina spun că 70 de emigranţi ilegali au fost prinşi în noiembrie, comparativ cu 166 în tot anul trecut.

Termenul de aderare a României: 2011

România şi Bulgaria au semnat acordul de intrare în zona Schengen pe 1 ianuarie 2007, odată cu cel de aderare la UE. Potrivit ministrului de interne, Cristian David, implementarea lui până în 2011 este una dintre principalele preocupări ale guvernului pentru perioada următoare. Înainte de a intra în spaţiul Schengen, fiecare stat este evaluat în patru arii majore: frontierele aeriene, regimul vizelor, capacitatea de cooperare a poliţiei şi protecţia datelor personale.

Evaluarea se face prin aplicarea de chestionare şi prin vizite ale experţilor din UE la anumite instituţii. După aderarea României şi Bulgariei, Marea Britanie şi Irlanda vor rămâne singurele ţări membre UE în afara zonei Schengen, ele nefiind semnatare ale acordurilor privind dreptul de azil, vizele şi controalele la frontieră.