Spania vrea să înăbuşe „gherila urbană“

Guvernul de la Madrid e acuzat că pune în aplicare măsuri draconice de limitarea protestelor. În acelaşi timp, reduce autonomia, intervenind în cheltuielile regiunilor.

Ministrul de Interne al Spaniei, Jorge Fernandez Diaz, a anunţat miercuri că va reforma Codul Penal, în aşa fel încât organizarea de proteste de stradă „care perturbează serios liniştea publică" să devină infracţiune pasibilă de închisoare. Dacă legea va trece de Parlament, vinovaţii vor risca o pedeapsă minimă de doi ani de închisoare, relatează „The Telegraph".

Există însă temeri că legea ar putea fi folosită pentru a pune capăt mişcării „Indignados", care a luat naştere vara trecută şi în care zeci de mii de protestatari paşnici şi-au instalat corturile în centrele marilor oraşe.

Cei mai acerbi critici au comparat deja proiectul de lege cu dictatura fascistă a lui Grancisco Franco. Luna trecută însă, în cursul ultimei greve generale, protestele au luat o turnură violentă, în special la Barcelona, unde pentru tensiuni au fost acuzate grupurile „anticapitaliste".

La protestul de pe 29 martie au existat confruntări dure între poliţie şi protestatarii care aruncau cu peturi, coktailuri Molotov şi coşuri de gunoi şi care au vandalizat mai multe magazine şi Bursa din Barcelona.

Fără intimidareşi rezistenţă pasivă

Vor fi pedepsiţi „cei care intenţionează să organizeze demonstraţii violente prin intermediul unor mijloace de tipul reţelelor de socializare", a anunţat Fernandez Diaz. Ei vor fi practic pedepsiţi la fel ca membrii organizaţiilor infracţionale.

O infracţiune va deveni şi „rezistenţa pasivă" a manifestanţilor faţă de forţele de securitate. Orice încercare de intimidare a poliţiei va deveni sinonimă cu atacul. Vor deveni infracţiuni şi încercările de a perturba serviciile publice precum transportul în comun. (În timpul ultimului protest, greviştii au blocat staţiile de autobuz şi metrou).

Regiunile, ţinute în frâu

„Noile măsuri sunt necesare pentru a combate spirala violenţei practicată de grupările antisistem, care folosesc acest război de gherilă urbană", a mai precizat ministrul. La câteva ore după anunţ, cuvintele cele mai folosite pe reţelele de socializare erau „soycriminal" („sunt un infractor") şi „holadictatura".

Autorităţile spaniole par că ştiu ce le aşteaptă. Pentru că nu pregătesc doar modificarea Codului penal, ci şi felul în care guvernul controlează finanţele celor 17 regiuni. „Cea mai mare greşeală produsă de crearea regiunilor, în 1978, a fost replicarea la scară mai mică a statului în fiecare regiune", a explicat Antonio Beteta, ministru adjunct pentru Administraţie Publică, citat de Bloomberg.

În prezent, este pregătită o lege care să permită intervenţia guvernului în finanţele regiunilor care sunt prea generoase cu cheltuielile publice. Ea va intra în vigoare în aproximativ o lună, e de părere Antonio Beteta.
Premierul Mariano Rajoy încearcă astfel să convingă pieţele financiare că guvernul de la Madrid e în stare să controleze regiunile.

Din cele 17 regiuni, 11 sunt controlate de formaţiunea sa, Partidul Poporului (conservator). Unele au făcut pasul în avans. De pildă, preşedintele regiunii Madrid a prospus transferul unor responsabilităţi precum educaţia şi sănătatea guvernului central. Altele, precum Catalonia, nici nu vor să audă.

Catalonia (cea mai mare regiune) nu se află sub controlul parlamentar al conservatorilor lui Rajoy, ci sub al naţionaliştilor, care îşi doresc şi mai multă autonomie. Iar Andaluzia, a doua regiune ca mărime şi un „exemplu de lipsă de transparenţă" în privinţa finanţelor, e guvernată de socialişti.