Spania, ultima victimă a crizei

Ţara iberică e a patra şi cea mai mare din zona euro care acceptă ajutor de urgenţă în condiţiile crizei datoriilor. Oficialii spanioli încearcă să evite stigmatul asemănării cu Grecia, Portugalia şi Irlanda.

Răspunzând îndemnurilor din ce în ce mai imperative venite din Europa şi SUA, Spania a fost de acord să accepte un ajutor extern pentru băncile sale aflate în dificultate.

Anunţul a fost făcut sâmbătă de ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, cu ocazia unei conferinţe telefonice a Eurogrupului.„Acest lucru nu are nimic de a face cu o salvare", a precizat ministrul, menţionând că ajutorul va fi dirijat către 30% dintre bănci care sunt în dificultate şi care sunt identificate printr-un raport al FMI făcut public vineri. Raportul a indicat nevoi ale băncilor spaniole estimate la aproximativ 40 de miliarde de euro, dar valoarea ajutorului ar putea ajunge „la aproximativ 100 de miliarde", conform unei surse guvernamentale europene.

Madridul aşteaptă rezultatele auditelor făcute de firma germană Roland Berger şi cea americană Oliver Wyman pentru a-şi formula cererea de ajutor. Aceste rapoarte vor fi primite cel târziu pe 21 iunie de către Guvern. Acest ajutor va urca datoria publică a ţării cu zece puncte procentuale, de la nivelul de 68,5% din PIB, iar dobânda împrumutului va afecta deficitul bugetar care a atins anul trecut 8,9% din PIB.

Liderii europeni speră că promisiunea privind un pachet atât de mare va calma pieţele înaintea alegerilor din Grecia, care vor avea loc pe 17 iunie.  Spania este a patra ţară şi cea mai mare din zona euro care acceptă ajutor de urgenţă în condiţiile crizei datoriilor. Anunţul a venit în condiţiile unor temeri din ce în ce mai mari că instabilitatea economică a Spaniei ar putea trage în jos economia mondială.

Fără măsuri de austeritate

Decizia vine după ce Spania a fost îndemnată în repetate rânduri de liderii eurozonei să accepte ajutorul. Potrivit unor analişti, rezistenţa sa de până acum ar fi putut reprezenta „manevre tactice" pentru un acord mai favorabil.  Oficialii europeni au arătat că ajutorul va merge dincolo de nevoile imediate ale Spaniei pentru a preveni orice efect de destabilizare  care ar putea interveni după rezultatul alegerilor din Grecia, de săptămâna viitoare.

Spania a încercat să evite stigmatul unui ajutor extern, spunând că oferta europeană vine cu puţine condiţii. Deşi reprezentanţii eurozonei nu au dat prea multe detalii despre pachetul de ajutor, aceştia nu au menţionat noi măsuri de austeritate şi au spus că codiţiile acordului se vor concentra pe reforma băncilor, aşa cum a cerut Spania. 

Oficialii spanioli au negat faptul că ţara lor este în aceeaşi poziţie cu Grecia, Portugalia şi Irlanda care au primit ajutoare de urgenţă în schimbul unor măsuri de austeritate. 

„Ceea ce solicităm noi este susţinere financiară, iar acest lucru nu are nimic de-a face cu un ajutor de urgenţă. Sprijinul ne permite o marjă mare de siguranţă şi va readuce încrederea în proiectul european", a spus Luis de Guindos, ministrul spaniol al Economiei.

Austeritatea este deja destul de dură în Spania, ţară care a fost cea mai entuziastă cu privire la euro şi unde acum şomajul este de 25%. La Madrid, atmosfera este de resemnare, şi nu de revoluţie. Nu vor fi proteste precum cele de la Atena, sau cel puţin nu sunt planificate, transmit corespondenţii de presă. 

Active imobiliare toxice

Un balon imobiliar care a durat un deceniu, cauzat de creditele ieftine datorită ratelor mici ale dobânzilor, a făcut ca băncile spaniole să fie acum împovărate cu active imobiliare toxice. Spaniolii continuă să-şi plătească ipotecile, bazându-se pe familii atunci când tăierea salariilor şi şomajul fac imposibil acest lucru. Situaţia a fost creată de dezvoltatorii imobiliari, de speculanţi  şi de conducerile băncilor, însă acum cei care plătesc sunt oamenii de rând.

Măsurile de austeritate au început să fie luate acum doi ani de premierul socialist José Luis Rodríguez Zapatero. Legislaţia muncii a fost relaxată , salariile funcţionarilor publici au fost tăiate, iar vârsta de pensionare ridicată. Partidul Poporului, al premierului Mariano Rajoy, a preluat puterea în decembrie şi a crescut austeritatea. Au avut loc tăieri de bugetul sănătăţii şi cel al educaţiei. 

Problemă rezolvată „temporar"

Premierul Rajoy susţine că marea problemă a Spaniei este euro şi faptul că acesta este un proiect realizat doar pe jumătate. El spune că sistemul este prost structurat şi că banca centrală favorizează marile state de la centru.  

Premierul spaniol spune că, dacă această problemă nu va fi rezolvată, euro nu va supravieţui. Strategia guvernului a fost de a transforma slăbiciunile Spaniei în puncte forte. „Spania e o problemă prea mare. Dacă va fi lăsată să se prăbuşească va trage după ea euro", a avertizat guvernul Rajoy.

„Cine deţine datoriile noastre externe" a întrebat ministrul Bugetului, Cristóbal Montoro recent, făcând aluzie indirect la băncile germane. „Cei care sunt cei mai interesaţi ca lcrurile să meargă bine pentru Spania sunt creditorii. Sau credeţi că nu-şi vor banii înapoi?", a spus el.

„Dacă Spania cade, euro cade. Nu există bani suficienţi la FMI şi la fondurile de salvare europene pentru a salva statul spaniol", a avertizat o sursă din interioarul guvernului, citată de cotidianul britanic „Guardian". Mesajul Madridului este că ajutorul acordat băncilor nu e suficient. Acest lucru rezolvă, parţial, o  problemă. Dar numai o uniune fiscală şi bancară care obligă ţările zonei euro să garanteze datoriile Spaniei va convinge pieţele că ţara este o investiţie sigură, pe termen lung.

„Europa are nevoie de integrare fiscală, cu o autoritate fiscală şi integrare bancară, cu eurobonduri, un organism de supraveghere, şi un fond european de depozitare garantat", a spus Mariano Rajoy săptămâna trecută. O salvare a băncilor nu oferă aceste lucruri.

Spania, „elev model" al lui Merkel

Măsurile de austeritate au început încă de acum doi ani. Salariile funcţionarilor publici au fost tăiate, vârsta de pensionare ridicată, bugetul sănătăţii şi al educaţiei tăiate. Premierul Mariano Rajoy crede cu adevărat în austeritate şi într-un buget echilibrat. Spania e „un elev model al cancelarului german, Angela Merkel", scrie presa occidentală.

100 de miliarde de euro este valoarea la care ar putea ajunge ajutorul financiar extern acordat Spaniei de către ţările din zona euro.