Spania, din rău în mai rău

Costurile de împrumut ale Spaniei au ajuns cel mai înalt nivel de când ţara a intrat în zona euro, în 1999, depăşind şapte procente. Acesta este nivelul la care alţi membri ai zonei euro, printre care Grecia şi Irlanda, au fost forţate să ceară ajutor financiar internaţional.

În plus, agenţia de evaluare financiară Moody's a retrogradat Spania, de la „A3" la „Baa3", pe ultima treapta din categoria recomandată investitorilor şi a revizuit calificativul suveran al Ciprului de la „Ba1" la „Ba3", marcând o agravare a crizei datoriilor din Europa.

Ratingul Spaniei din partea Moody's a ajuns astfel la acelaşi nivel cu cel al României. „Pieţele financiare ne spun că nu sunt convinse de planul pentru bănci, iar următorul pas este că statul va trebui să cedeze, să capituleze şi să ceară un împrumut pentru guvern. Pare destul de probabilă această evoluţie şi cred că se extinde, chiar în aceste momente, de la Spania la Italia", a declarat James Stewart, analist la firma de cercetare AX amrkets, pentru Bloomberg.

Trocul se practică şi în capitală

Nici situaţia economică şi socială nu dă semne de îmbunătăţire. Mişcarea „indignaţilor" din Spania a înfiinţat o bancă alimentară, pe o stradă din cartierul Usera, în sudul oraşului Madrid, de unde imigranţii şi spanioli afectaţi de sărăcie se aprovizionează cu cartofi, morcovi şi fructe, relatează AFP.

„Încercăm să creăm o economie mai durabilă şi mai dreaptă", explică Diego Gutierrez, un militant care urcă un sac cu cartofi într-o camionetă, donaţie de la un magazin aparţinând unui cuplu de români. O dată pe lună, „indignaţi" din Usera organizează o bursă de schimburi, unde se pot schimba haine pentru jucării, cărţi sau mobilă. Dar unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale lor este o cooperativă care oferă servicii sanitare sau de zugrăvire, folosind şomeri, care are în total 230 de salariaţi organizaţi în trei echipe la Madrid. Cooperativa va începe de asemenea să producă săpun şi bere, cu scopul de a înfiinţa sucursale în toată Spania.

La Madrid, indignaţii au creat de asemenea „bănci de timp": timpul devine o monedă, permiţând plata unor servicii, de la reparaţii de biciclete la servicii de tuns. Pentru fiecare oră donată, „clientul" poate primi serviciu pentru o oră. Toate serviciile au acelaşi preţ: o oră la coafor echivalează cu o oră la kinetoterapie.