Spania: Alegeri în două regiuni, pe fondul crizei economice şi tendinţelor separatiste

Duminică vor avea loc alegeri regionale în două dintre cele 17 provincii Spaniole. În Galiția si Țara Bascilor, alegătorii sunt chemați la urne pentru a decide noua componență a parlamentelor regionale.

Alegerile regionale au loc intr-un moment crucial pentru Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy, care are deschise în acest moment două importante fronturi, criza financiară și mișcarile secesioniste din Catalonia și Țara Bascilor. Acest scrutin electoral se poate converti într-un important barometru politic, care să determine politica guvernului central, notează RFI.

În Galiția, unde Partidul Popular a guvernat printr-o majoritate absolută, Premierul Mariano Rajoy poate verifica, în urma acestui scrutin, care este încrederea populară de care se bucură în acest moment, după un an de profundă criză economică și nenumărate proteste sociale. Alegerile din Galiția pot reflecta, într-o oarecare măsură, situația electorală a celor două mari partide centrale, socialist și popular. Aici liderul popular local, Alberto Núñez Feijóo, speră să revalideze majoritatea absolută pe care a abținut-o cu trei ani în urmă. Feijóo a devansat cu aproape jumatate de an data alegerilor pentru a opri eroziunea de popularitate generată de politica centrală a propriului partid.

Dar ultimele sondaje nu mai sunt atât de generoase cu Partidul Popular, deși continuă să fie prima preferintă electorală, conservatorii au ajuns la 42%, fața de aproape 47% cât au abținut la ultimul scrutin.

Dar probabil surpriza cea mai mare este că electoratul din Galiția nu-și mută preferința către opozitia socialistă, care a scăzut mai mult decăt popularii în sondaje, ci către formațiuni din stânga extrema a eșichierului politic, cum este noul partid, Alternativa Galițiană de Stânga, care ar putea să fie o nouă piesă a unei ample coaliții locale care să debarce în cele din urmă conservatorii de la putere.

În Tara Bascilor miza acestor alegeri este cu totul alta, aici prețedintele socialist basc, Patxi Lopez, a devansat alegerile cu șase luni deoarece a pierdut susținerea politică din parlament, prin retragera sprijinului conservator.

Cele două mari partide centrale au pierdut încrederea electoratului în favoarea partidelor locale, sondajele dând prima șansă Partidul Naționalist Basc, formațiune care a guvernat provincia bască neintrerupt din 1987, până în 2009 și Bildu, o coaliție naționalstă de stănga, a cărui discurs secesionist este marcat de un mesaj foarte clar, "independența bascilor, este soluția crizei economice".