Şoc: Chişinăul, pe mâna unui comunist?

Capitala Republicii Moldova ar putea cădea pe mâna unui primar comunist, pentru prima oră de când ţara şi-a câştigat independenţa, în urmă cu douăzeci de ani. Răsturnare dramatică de situaţiei la Chişinău. Capitala Republicii Moldova ar putea avea primar comunist, potrivit rezultatelor parţiale ale alegerilor locale, anunţate de CEC.

După numărarea a 79,67% din voturi, în Chişinău conducea candidatul comunist Igor Dodon cu 52,22%, iar liberalul Dorin Chirtoacă se menţinea pe locul doi, cu 43,48%.

În Consiliul Municipal, după procesarea a 79,33% din voturi, pe primul loc se afla PCRM - 50,09%, urmat de Partidul Liberal cu 29,73%, PLDM - 12,75% şi PD - 2,68%.

Astfel, conform rezultatelor preliminare, Dodon ar putea deveni primar al capitalei moldovene din primul tur de scrutin. În 20 de ani de indepenţă a Republicii Moldova, Capitala n-a avut niciodată un primar comunist ales de cetăţeni.

Cei doi interimari, Vasile Ursu şi Veaceslav Iordan, care l-au succedat, în anii 2005-2007, pe Serafim Urechean (care a preferat mandatul de deputat fotoliului de primar), au fost doar susţinuţi de Partidul Comuniştilor, nefiind membri ai formaţiunii.
 
Exit-poll-urile, date peste cap

 Culmea este că exit poll-urile îl dădeau câştigător pe actualul primar, Dorin Chirtoacă, încă din primul tur, cu 53% din voturi, la o diferenţă de peste 10 procente de comunistul Igor Dodon.

Din acest motiv, duminică, noaptea, Chirtoacă a fost primit cu aplauze la sediul de campanie. La acel moment, candidatul comunist a spus că e doar o „lovitură psihologică".

„Vreau să le spun celor care se bucură acum, ca „Dorin Geoană" că se grabesc", a declarat Dodon. Şi primele rezultatele parţiale i-au dat dreptate, răsturnând scorul în favoarea lui.

Şi ieri după-amiază,  Igor Dodon a refuzat să comenteze rezultatele parţiale: „Vom fi multumiţi când vom avea rezultatele finale. Am deja toate calculele de la secţiile noastre, nu pot să le fac publice pentru că aştept poziţia oficială a CEC", a spus Dodon.

În schimb, Dorin Chirtoacă mai speră că va avea loc un al doilea tur de scrutin.

„Conform numărătorii paralele efectuate de Partidul Liberal, rezultatul este de 46% pentru Chirtoacă şi 47% pentru Dodon", a subliniat candidatul PL. Rezultatele scrutinului de duminică ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate, care ar fi dramatice pentru Alianţa pentru Integrare Europeană.

Un duş rece pentru AIE

Potrivit analiştilor, certurile din interiorul coaliţiei de guvernământ i-au asigurat PCRM un scor bun în Capitală.  „Este ca un duş rece pe capul liderilor AIE, care nu au putut negocia, nu au avut nicio acţiune comună în campanie, nu au transmis alegătorilor un mesaj clar că merg împreună să cucerească citadela. Au avut fiecare propria parohie, au fost egoişti, orgolioşi, miopi, orbiţi de o victorie fragilă", este de părere editorialistul Vitalie Ciobanu.

Chiar dacă nu cunoaştem încă rezultatele finale, este clar că Alianţa a suferit un eşec în Capitală, susţin comentatorii politici. „Comuniştii controlează Consiliul Municipal, iar partidul preşedintelui ţării, PD, nu are nici măcar o fracţiune. Şi PLDM s-a prăbuşit la Chişinău, iar traiectoria PL-ului va fi descendentă dacă Dorin Chirtoacă pierde Primăria", spune politologul Bogdan Ţârdea.

Localele au confirmat că electoratul din capitală este polarizat. „Alegătorii comuniştilor au fost mult mai organizaţi, s-au mobilizat. Pe de altă parte, democraţii ­şi-au smuls unii altora cearşaful", explică Vitalie Ciobanu. „A fost un vot de protest faţă de liderii Alianţei, care se ceartă mereu. Oamenii şi-au amintit cum se trăia pe vremea comuniştilor, ce disciplină era pe timpul lui Voronin. Sondajele arată că, atunci când încrederea populaţiei este la pământ, două treimi votează pentru opoziţie", susţine şi Igor Boţan, director executiv la Asociaţia pentru Democraţie Participativă.

Părerile experţilor sunt împărţite în privinţa unui eventual tur doi de scrutin. În timp ce unii îl văd favorit pe comunistul Igor Dodon, alţii îi dau mai multe şanse liberalului Dorin Chirtoacă. „Cel mai probabil vom avea al doilea tur, unde un avantaj psihologic are Dodon.  Bazinul electoral al lui Chirtoacă este mult mai îngust şi doar suportul tacit din partea PLDM l-a ajutat să ia un procent mare", consideră Bogdan Ţârdea.

ANTICIPATE LA ORIZONT

Dacă va câştiga Igor Dodon, cel mai probabil vom merge din nou la vot. „Va fi o victorie atât de răsunătoare, iar knockout-ul Alianţei va fi atât de dureros, încât PCRM ar putea forţa nota şi provoca alegeri parlamentare anticipate", prognozează Igor Boţan. AIE ar putea suferi un nou eşec, iar comuniştii au toate şansele să revină la putere, are mai spus analiştii.

"Nu vom permite să ne fie furată victoria. Oamenii au vrut să pună punct acestei campanii în turul I şi foarte mulţi sunt gata să protesteze împotriva falsificării alegerilor."
Igor Dodon
candidat din partea comuniştilor la Primăria Chişinăului

"Conform numărătorii paralele efectuate de către PL, rezultatul este de 46% pentru Chirtoacă şi 47% pentru Dodon."
Dorin Chirtoacă
candidat din partea liberalilor la Primăria Chişinăului

AIE stă bine în ţară

Peste 60 la sută din consiliile raionale din Republica Moldova vor avea o majoritate a Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), formată din PLDM, PD, PL. Cel puţin aşa reiese din rezultatele preliminare, prezentate de Comisia Electorală Centrală. Astfel, din cele 34 de circumscripţii, 21 vor avea majoritatea formată din componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. În şase raioane, consilierii comunişti au acumulat peste 50 la sută, iar în 7 consilii raionale nici AIE şi nici PCRM nu au obţinut majoritatea. În cele mai mari oraşe ale ţării, comuniştii s-au impus în faţa partidelor membre ale Alianţei de guvernare. Astfel, în Chişinău, Cahul şi Bălţi, majoritatea în consiliile locale o deţine comuniştii.

Eroarea exit-poll, în cârca alegătorilor

Numărătoarea voturilor, diferită faţă de sondaje   Foto: reuters

Sociologii pun pe seama respondenţilor diferenţa de peste 10% din rezultatele singurului exit-poll şi datele preliminare oficiale. Reprezentanţii celor patru institute de sondare a opiniei publice, care l-au dat câştigător pe Dorin Chirtoacă din primul tur, explică eroarea prin faptul că mulţi alegători au refuzat să răspundă la întrebările operatorilor. „Am avut multe refuzuri, în special din partea vorbitorilor de limba rusă, care, de regulă, votează comuniştii. Le-am repartizat corect. Mă miră şi pe mine diferenţele foarte mari", a declarat Ion Jigău, directorul CBS-AXA. 

„La Cricova, de exemplu, o femeie a convins mai ­mulţi alegători să nu răspundă la întrebările operatorilor. Şi nu este singurul caz. Dacă refuză zece persoane care votează PCRM, este evident că rezultatele sondajului vor fi diferite. Se creează suprareprezentarea celor care au votat pentru Dorin Chirtoacă", a explicat şi Arcadie Barbăroşie, director executiv la Institutul pentru Politici Publice. De vină sunt şi partidele politice, care „au făcut propagandă împotriva exit-poll-ului, spunând că acesta manipulează opinia publică", mai spun sociologii.

MOTIVE OBIECTIVE ŞI SUBIECTIVE

Comentatorii politici vorbesc despre motive atât obiective, cât şi subiective. Este vorba, în primul rând, despre erori metodologice şi de calcul. „E de înţeles că şi cultura politică a electoratului le-a jucat festa sociologilor. Sunt popoare care răspund cu plăcere la astfel de întrebări, la noi însă mulţi refuză sau mint. Sunt şi motivaţii istorice, având în vedere că am trăit într-un regim totalitar", afirmă Petru Bogatu. „Consumatorii de sondaje, dar mai cu seamă politicienii, nu ar trebui să cadă pe spate de bucurie sau de deprimare, ci să aştepte rezultatele oficiale", avertizează analistul. 

Nu e prima eroare

Sondajul a fost efectuat doar în Chişinău, de un consorţiu de instituţii, reprezentate de analişti politici notorii: CBS-AXA, Institutul de Politici Publice,  Institutul European de Studii Politice şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă,  la comanda postului privat Publika TV. Sociologii au dat-o în bară şi la alegerile parlamentare din noiembrie 2010, când două exit-poll-uri realizate CBS-AXA şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie au dat o eroare de până la 14%. Şi atunci companiile au dat vina pe alegătorii care votează PCRM, dar se ruşinează s-o recunoască.