Slovenia, o preşedintă "de buzunar"

>> Prima ţară ex-comunistă care preia cârma Uniunii Europene la 1 ianuarie 2008 speră să "conducă lin, fără hopuri", chiar dacă are dimensiuni liliputane. Mica naţiune ex-iugoslavă,

>> Prima ţară ex-comunistă care preia cârma Uniunii Europene la 1 ianuarie 2008 speră să "conducă lin, fără hopuri", chiar dacă are dimensiuni liliputane.

Mica naţiune ex-iugoslavă, care tocmai a votat un nou preşedinte, atrage rar atenţia asupra sa. Slovenia va păşi însă în lumina reflectoarelor la 1 ianuarie, devenind prima ţară ex-comunistă care preia cârma UE. Va fi un lider "de buzunar", comparabil numai cu Luxemburgul, care de altfel deleagă o mare parte a atribuţiilor preşedinţiei rotative Germaniei şi Franţei.

A conduce Uniunea Europeană timp de şase luni nu este uşor, chiar şi pentru o ţară mare. Pentru una mică, acest lucru reprezintă oportunitatea rară de a ajunge în lumina reflectoarelor, dar şi o mare "durere de cap". Cu mai puţini funcţionari publici decât într-un minister obişnuit, Slovenia va trebui să prezideze circa 4.000 de şedinţe de toate felurile şi opt consilii ale miniştrilor în cele şase luni ale preşedinţiei UE.

Naţiunea cu o populaţie cât a Bucureştiului va fi cea mai mică ţară care a condus vreodată UE, cu excepţia Luxemburgului, care deleagă multe sarcini ale preşedinţiei sale către Franţa şi Germania.

"Ne propunem să nu o dăm în bară"

Scopul este "să conducem lin, fără hopuri", a afirmat premierul Janez Jansa în noiembrie anul trecut, când s‑au stabilit următoarele trei ţări care vor prelua conducerea UE. Un alt oficial sloven anonim, citat de cotidianul britanic "The Economist", a fost mai direct şi mai sincer. "Ne propunem să nu o dăm în bară", a spus el.
Din fericire, oficialii sloveni se disting prin eficienţă, după cum afirmă analiştii, ceea ce este neobişnuit pentru o ţară ex-comunistă. Germania şi Portugalia, care au deţinut preşedinţia UE în acest an, au fost de ajutor cu sfaturi.

Slovenia speră să direcţioneze expansiunea europeană către alte ţări ale fostei Iugoslavii, cum ar fi Macedonia şi Croaţia. Nu este clar însă ce poziţie va avea în celelalte mari dezbateri, dintre liberalii cu gândire de piaţă din nordul şi estul Europei şi economiile mai controlate din centru şi sud. Potrivit analiştilor, premierul sloven Janez Jansa, un fost disident, pare un politician experimentat şi uşor de imaginat prezidând un summit al UE.

Danilo Tuerk - noul şef de stat

Danilo Tuerk, preşedintele ales al Sloveniei, este cel care va prelua o mare parte din rolurile ce decurg din preşedinţia slovenă a UE. El este poate mai bine cunoscut pe holurile sediului ONU din New York decât în ţara sa. Expert în drept internaţional, Tuerk şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în afaceri internaţionale, ca ambasador al Sloveniei la ONU, din 1992, şi ca asistent pe probleme politice al fostului secretar general ONU Kofi Annan, din 2000.

Tuerk se afla la ONU în perioada în care Consiliul de Securitate încerca să gestioneze criza din Kosovo, când acesta purta discuţii cu Irakul lui Saddam Hussein, şi când au fost abordate o mulţime de probleme africane. În vârstă de 55 de ani, Tuerk este doctor în drept internaţional, interesat mai ales în protejarea legală a drepturilor omului. El a colaborat cu Amnesty International în mai multe cazuri de abuz privind drepturile omului în fosta Iugoslavie.

În alegerile prezidenţiale, a candidat ca independent, dar a fost susţinut de partidele opoziţiei de centru-stânga. Un mare critic al ocupării Irakului, Tuerk a spus că trupele străine de acolo sunt parte a problemei, nu a soluţiei şi a sprijinit un rol mai important al ONU.

El a căutat să se adreseze alegătorilor mai tineri, are un blog şi a devenit chiar membru al site-ului pentru socializare Facebook, trecându-şi mulţi tineri la rubrica "prieteni". Tuerk a scris pe website-ul propriu că, în timpul mandatului la New York, a avut plăcerea să îi întâlnească pe Michael Douglas, Frank Sinatra, Rudy Giuliani şi că Angelina Jolie l-a "încântat" prin compasiunea pe care le-o arată refugiaţilor.

De la comunism la cârma Uniunii Europene

O ţară cu un peisaj montan spectacular, păduri dense şi o scurtă ieşire la Marea Adriatică, Slovenia se bucură de o substanţială stabilitate politică şi economică.

A fost dintotdeauna cea mai prosperă regiune a fostei Iugoslavii şi a parcurs tranziţia de la economia socialistă la cea de piaţă mai uşor decât multe alte ţări.

Este singura dintre fostele republici iugoslave care a aderat la UE şi a făcut acest lucru în primul val - în mai 2004. Slovenia a devenit membră NATO în acelaşi an.

Spre deosebire de Croaţia sau Bosnia-Herţegovina, Slovenia şi-a dobândit independenţa faţă de Iugoslavia paşnic şi fără vărsare de sânge. Acest lucru s-a întâmplat datorită sprijinului oferit Sloveniei de recunoaşterea de care beneficia din partea Europei Occidentale, dar şi datorită proporţiei mici a grupurilor etnice minoritare din ţară. În ianuarie 2007, Slovenia a devenit şi prima ţară fostă comunistă care s-a alăturat zonei euro.

În prima jumătate a lui 2008, Slovenia va reprezenta Uniunea Europeană în organizaţiile internaţionale şi în politica bilaterală cu terţe ţări sau organizaţii. În această perioadă, mica ţară va deveni purtătorul de cuvânt al UE în relaţiile internaţionale şi, în consecinţă, un actor important în politica mondială.

În cadrul UE, Slovenia va prezida procedurile interne de adoptare a legislaţiei în toate domeniile, ca şi negocierile între ţările membre, şi are sarcina de a căuta şi pregăti propuneri de compromis. Rolul de preşedinte include şi pregătirea şi prezidarea consiliilor europene şi a consiliilor de miniştri, precum şi colaborarea şi coordonarea cu Executivul european.

Slovenii semnalizează stânga

Triumful politicianului de stânga Danilo Tuerk în alegerile prezidenţiale din Slovenia prevesteşte o posibilă victorie a formaţiunilor de centru -stânga în alegerile generale de anul viitor, spun analiştii.

Tuerk, independent sprijinit de trei partide ale opoziţiei de centru-stânga, a obţinut 68,3% din votul de duminică, învingându-l pe conservatorul Lojze Peterle, sprijinit de guvern, care a obţinut numai 31,7%. "Victoria lui Tuerk nu a fost o surpriză, dar marja cu care şi-a depăşit competiţia a fost mai mare decât cea aşteptată. Acest lucru indică faptul că alegătorii înclină către stânga", a declarat Meta Roglic, comentator politic la cotidianul sloven "Dnevnik".

Analiştii spun că social-democraţii care l-au sprijinit pe Tuerk şi sunt primii în sondajele de popularitate din Slovenia începând din martie reprezintă cel mai mare pericol pentru Partidul Democrat Sloven, al premierului Janez Jansa (SDS) la alegerile parlamentare de anul viitor. "Posibilitatea victoriei social-democraţilor în alegerile parlamentare de la anul este foarte mare, iar acest lucru a fost confirmat de rezultatul votului de duminică", a declarat Borut Hocevar, analist la cotidianul "Zurnal 24".

Inflaţia face rău guvernului

Cele mai recente sondaje atribuie social-democraţilor circa 24,7% din voturi, procent ce îi situează clar înaintea SDS, care are numai 14,4%.

Analiştii spun că popularitatea guvernului a scăzut dramatic din cauza creşterii inflaţiei după ce Slovenia a trecut la euro în ianuarie. Creşterea a fost de la 1,6% acum un an la 5,1% în octombrie 2007. "Până acum, guvernul nu s-a arătat sensibil la soarta săracilor care sunt cei mai loviţi de creşterile de preţuri.

Dacă oamenii vor continua să simtă că viaţa este din ce în ce mai dificilă din cauza preţurilor în creştere, acest lucru va influenţa alegerile parlamentare", a declarat Franci Krizanic, şeful Institutului Economic de la Facultatea de Drept din Ljubljana. Confederaţiile sindicale din Slovenia pun la cale un prim protest general, cerând o creştere a salariilor.

Premierul ameninţă cu demisia şi alegerile anticipate

Premierul Janez Jansa a declarat ieri că guvernul său ar trebui să demisioneze ca urmare a victoriei zdrobitoare a candidatului la preşedinţie sprijinit de opoziţie. Aceasta ar însemna alegeri anticipate şi un alt guvern sloven care să asigure preşedinţia UE.

"Toate posibilităţile sunt deschise, inclusiv demisia", a spus Jansa. El l-a acuzat pe preşedintele ales, Danilo Tuerk, că a avut o campanie "direcţionată către răfuiala cu guvernul" şi că "a investit multă energie în crearea unei imagini proaste a guvernului în străinătate". Jansa a spus că oponenţii au prezentat Slovenia "ca un fel de Belarus sau altă ţară autoritară", făcând extrem de dificile pregătirile pentru preşedinţia UE". Potrivit sondajelor, coaliţia lui Jansa are sprijinul a numai o treime din sloveni.

Borut Pahor, liderul opoziţiei social-democrate, partidul cel mai puternic în sondaje, a declarat că demisia "nu ar fi un gest potrivit, înainte de preluarea preşedinţiei UE", şi că "ar fi cel mai bine pentru Slovenia dacă acest guvern va conduce UE cu succes şi dacă vor avea loc alegeri parlamentare la termen".