Slovenia: independenţa Kosovo este inevitabilă

Slovenia, actuala deţinătoare a preşedinţiei UE, consideră independenţa Kosovo inevitabilă, dar recunoaşte că sarcina de a obţine un acord al celor 25 de ţări membre UE nu este uşoară.

Slovenia, actuala deţinătoare a preşedinţiei UE, consideră independenţa Kosovo inevitabilă, dar recunoaşte că sarcina de a obţine un acord al celor 25 de ţări membre UE nu este uşoară. Premierul sloven Janez Jansa a declarat că speră ca statutul provinciei Kosovo să fie soluţionat până la sfârşitul preşedinţiei sale, în iunie.

Deşi a evitat să utilizeze cuvântul "independenţă", care este tabu la Bruxelles, el a lăsat să se înţeleagă, într-o conferinţă de presă organizată la Ljubliana, că o altă variantă decât independenţa nu este probabilă.
"Este clar ce se va întâmpla. Întrebarea este cum trebuie să se facă acest lucru", a declarat el. Jansa şi-a amintit cât de rău erau trataţi etnicii albanezi sub regimul fostului preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, pe vremea când Slovenia era încă parte a federaţiei iugoslave.

"Politica lui Miloşevici era de a-i exclude, de a-i trata ca pe nişte cetăţeni de rangul al doilea", a spus el. Kosovo este încă parte a Serbiei din punct de vedere legal, dar se află sub administraţie ONU din 1999, pentru a pune capăt ofensivei lui Miloşevici asupra albanezilor separatişti.

"Nu este posibil după tot ceea ce s-a întâmplat să îi forţezi pe kosovari să trăiască alături de sârbi", a conchis Jansa adăugând că este "mai bine ca ei să construiască noi relaţii".

Deşi nu a dat niciun termen pentru independenţa Kosovo, Jansa a precizat că vor trebui luate în calcul alegerile prezidenţiale din Serbia, care încep pe 20 ianuarie.

Reprezentanţii UE se tem că o declaraţie prematură a independenţei de către Kosovo ar mări şansele candidatului ultranaţionalist Tomislav Nikolic, care candidează alături de actualul preşedinte pro-UE Boris Tadici.

Cel puţin 20 de state UE sunt gata să recunoască independenţa Kosovo, celelalte rămân precaute sau chiar sunt împotrivă. Este vorba de Cipru, Grecia, Spania, Slovacia şi România. (Ana-Maria Vieru)