VIDEO Sirienii, furioşi pe bancherul regimului

Vărul preşedintelui Bashar al-Assad a devenit un simbol al unei puteri corupte care i-a sărăcit şi mai mult pe săraci. Protestele din ultimele zile din mai multe oraşe siriene s-au soldat cu peste 65 de morţi. SUA au impus sancţiuni mai multor membri ai familiei conducătoare.

VIDEO

Forţele de securitate au arestat ieri în semn de intimidare mai mulţi protestatari adunaţi pentru a şasea zi în centrul oraşului Daraa. În ultimele zile, peste 65 de persoane şi-au pierdut viaţa, cele mai multe în Daraa, ridicând la peste 500 numărul total al victimelor de la începutul revoltelor. Mai mulţi membri ai Partidului Baas, de la eşalonul inferior, şi-au dat demisia după ce sâmbătă patru tancuri şi 20 de vehicule ale armatei au pătruns în Daraa.

Ţinta forţelor de securitate a fost moscheea Omari, locul de unde sunt organizate protestele în acest oraş din sud-vestul Siriei. La asaltul asupra lăcaşului de cult, care a durat peste 90 de minute, au luat parte trei elicoptere şi numeroşi lunetişti. Moscheea a fost închisă, iar patru persoane, printre care şi fiul predicatorului Sheik Ahmed Siasna, au fost ucise.

Potrivit unor martori, Sheik Ahmed Siasna, care a făcut parte din delegaţia ce i-a cerut preşedintelui Bashar al-Assad reforme, ar fi fost arestat. „Este o chestiune de ore până când totul se va termina în Daraa", a declarat un politician. „Este imposibil ca regimul sirian să permită unor oameni să anunţe formarea unui emirat salafit în Daraa. Nu suntem în Afganistan", a mai spus el.

La Damasc, circa 50 de femei s-au adunat sâmbătă în faţa Parlamentului. „Din moment ce bărbaţii tac, femeile vorbesc", au strigat ele. Cel puţin 11 dintre ele au fost reţinute de poliţie.  În urma evenimentelor din ultima săptămână, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a anunţat suspendarea unui proiect de ajutor pe o perioadă de cinci ani. Până acum, PNUD a derulat, în colaborare cu guvernul sirian, programe de susţinere a creşterii economice, de îmbunătăţire a sistemului juridic şi administrativ sau de gestionare a mediului, în valoare de un milion de dolari anual.

Pe de altă parte, preşedintele SUA, Barack Obama, a impus sancţiuni economice unor oficiali de la Damasc. Printre ei se numără fratele mai mic al lui Bashar, Maher al-Assad. Sancţiunile îi vizează şi pe Ali Mamlik, directorul serviciilor de informaţii, şi pe Atej Najib, fostul director al serviciilor de informaţii din provincia Daraa. În momentul izbucnirii protestelor în martie, primul lucru pe care l-au făcut demonstranţii din Daraa a fost să dea foc portretelor preşedintelui.

Domnul Cinci Procente

Următoarea ţintă: sediul celui mai mare operator de telefonie mobilă, Syriatel. Mânia lor nu era îndreptată împotriva companiei, ci a proprietarului ei, numit Bancherul familiei Assad sau Domnul Cinci Procente (sau 10, în funcţie de partea pe care o pretinde din diverse afaceri). Câţiva îl laudă pentru investiţiile făcute în ţară, dar cei mai mulţi îl consideră un simplu hoţ. „Rami Mahhlouf ne jefuieşte", au strigat oamenii din Daraa, mai supăraţi pe magnat decât pe preşedinte.

Egiptenii îl urau pe Ahmed Ezz, magnatul oţelului care purta numai costume italiene. Tunisienii aveau ceva de împărţit cu Leila Traboulsi, coafeza care a devenit soţia preşedintelui şi un simbol al extravaganţei familiei conducătoare. Makhlouf (41 de ani) ilustrează felul în care reformele economice au transformat socialismul de cumetrie într-un capitalism de cumetrie. Mai exact, făcându-i pe săraci şi mai săraci şi pe bogaţi şi mai bogaţi. Oamenii „urăsc serviciile de securitate şi îl urăsc pe Rami Makhlouf. Din punct de vedere economic, Rami simbolizează ceea ce-i mai rău în modul în care este condusă ţara", spune pentru „The New York Times" un analist care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Afaceri şi securitate

În timp ce Rami Makhlouf ocupă o poziţie privilegiată în afaceri - pătrunderea celui de-al patrulea operator de telefonie este se pare blocată de el pentru a nu lua din felia Syriatel -, fratele său, Hafez, conduce serviciile secrete ale armatei, o altă afacere de familie. Pe măsură ce Bashar al-Assad a introdus o serie de reforme şi a decis privatizarea mai multor companii, Rami a devenit din ce în ce mai bogat.

Gurile rele spun că nici nu mai ştie în ce sectoare este implicat: de la hoteluri de cinci stele la magazine duty-free în aeroporturi şi la graniţă, până la companii în zona imobiliară, transport, în sectorul bancar şi asigurări, construcţii, turism, sau în sectorul petrolier şi al gazelor. Nu se ştie exact ce avere are, dar ea se măsoară în miliarde de dolari. Nimeni nu poate contesta faptul că a modernizat infrastructura Siriei, iar angajaţii săi au în general salarii mai bune faţă de medie. Contestatarii atrag însă atenţia că succesul său se bazează pe apartenenţa la familia conducătoare.

„Toată lumea ştie că nu se poate face nimic fără el", spune Amr Al-Azm, profesor la Universitatea Shawnee din Ohio. Analiştii susţin că nicio companie străină nu poate pătrunde pe piaţa siriană fără acordul său şi fără a se asocia cu firmele sale. În Egipt, Ahmed Ezz a fost sacrificat la puţin timp după izbucnirea revoltelor pentru a da satisfacţie poporului. Sirienii se îndoiesc că se va întâmpla acelaşi lucru şi cu Rami, date fiind legăturile de sânge cu preşedintele. Plus că el este unul dintre cei şase oameni care-i asigură lui Bashar al-Assad controlul asupra a tot ce mişcă în Siria.

Rami Makhlouf, sinonim cu nepotismul

Rami Makhlouf, vărul preşedintelui din partea mamei, şi-a construit un uriaş imperiu economic de la venirea la putere a lui Bashar al-Assad, în 2000. Deţine Syriatel, cea mai mare companie de telefonie mobilă din ţară, şi controlează părţi importante din zona imobiliară, turism, sectorul gazelor şi al petrolului. Este şi proprietarul singurului ziar privat. E unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai preşedintelui. Pentru opinia publică, Rami simbolizează nepotismul şi corupţia. În 2008, SUA au impus sancţiuni împotriva lui, acuzându-l de manipularea sistemului judiciar şi de folosirea serviciilor de informaţii pentru intimidarea rivalilor.

Refugiaţi în Turcia

Semiluna Roşie turcă a trimis ajutoare la frontiera cu Siria, pentru a prelua eventualii refugiaţi sirieni. Peste 500 de sirieni din zona de graniţă au trecut vineri în Turcia, scandând „vrem democraţie". Doar jumătate dintre ei au primit autorizaţie de a rămâne în Turcia.

500 de persoane şi-au pierdut viaţa de la declanşarea revoltelor în Siria.