Siria, între bombardamente şi referendum

Americanii nu vor să livreze arme opoziţiei siriene, de teamă că ar putea ajunge în mâinile luptătorilor Al-Qaida.

În timp ce în Siria fiecare zi este o luptă pentru viaţă, preşedintele Bashar al-Assad încearcă să-şi consolideze regimul dictatorial printr-o nouă Constituţie, ce l-ar putea menţine la putere până în 2028, iar marile puteri se războiesc în declaraţii privind situaţia din această ţară.Armata siriană a atacat ieri zonele din provincia nord-vestică Idlib, controlate de opoziţie, iar în oraşul Homs, bombardat săptămâni la rând de forţele lui Assad, exploziile s-au ţinut lanţ, relevă Reuters.

Autorităţile siriene contează acum pe rezultatul referendumului privind Constituţia. Potrivit televiziunii de stat, 89% din cei care s-au prezentat la urne au votat în favoarea acesteia. Opoziţia a denunţat plebiscitul, considerat de Casa Albă drept „o glumă".

În ciuda violenţelor, mulţi sirieni au venit la vot  Foto: Reuters

În acest timp, Statele Unite afirmă că nu vor să livreze arme opoziţiei siriene, care luptă împotriva regimului Bashar al-Assad, de teamă că ar putea ajuta grupările Al-Qaida şi Hamas. Declaraţia, făcută duminică de secretarul de stat american, Hillary Clinton, vine în contextul în care responsabili ai celor două entităţi, care figurează pe lista americană cu organizaţii teroriste, şi-au exprimat sprijinul faţă de opozanţii regimului de la Damasc.

În favoarea opoziţiei siriene s-au pronunţat, de asemenea, oficiali americani, dar congresmeni influenţi, precum senatorul republican John McCain, au făcut apel la înarmarea insurgenţilor sirieni.

Clinton a exclus însă această idee. „Nu ştim cu adevărat cine ar putea fi înarmat", a declarat ea într-un interviu pentru postul de televiziune CBS News. „Susţinem Al-Qaida în Siria?", s-a întrebat ea, adăugând: „Hamas susţine acum opoziţia. Susţinem Hamas în Siria?".

Pe de altă parte, Hillary Clinton a afirmat, la sfârşitul săptămânii trecute, că armata şi serviciile de securitate siriene pot deveni forţa care va răsturna regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad.

Europenii înăspresc sancţiunile

Din cauza continuării represiunii din Siria, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat, ieri, un nou set de sancţiuni împotriva acestei ţări. Măsurile includ îngheţarea activelor Băncii Centrale siriene din Europa şi o interdicţie privind comerţul cu metale preţioase. Setul de sancţiuni adoptate de UE, ce ar urma să intre în vigoare în cursul acestei săptămâni, va include şi un embargou asupra transportului aerian de marfă din Siria, astfel că aceste avioane nu vor mai putea ateriza pe teritoriul european.

Opţiunea unui embargou total asupra zborurilor de pasageri din Siria, care a fost studiată o perioadă, a fost abandonată pentru moment întrucât ar putea împiedica cetăţenii străini să părăsească ţara, potrivit unor diplomaţi.

Moscova acuză Occidentul de cinism

Pe de altă parte, premierul rus şi candidatul la alegerile prezidenţiale din martie, Vladimir Putin, a criticat atitudinea „cinică" a Occidentului faţă de Siria. Putin a apărat vehement dublul veto al Rusiei şi Chinei la începutul lui februarie în Consiliul de Securitate al ONU împotriva unei rezoluţii prezentate de ţările occidentale şi arabe ce condamnă represiunea din Siria, aliat de lungă durată al Moscovei.

Occidentalii „nu mai au răbdare pentru a elabora o abordare echilibrată" în privinţa Siriei la Consiliul de Securitate al ONU, a scris Putin într-un text consacrat în special politicii externe, publicat de cotidianul „Moskovskie Novosti".

În Siria, în cele 11 luni scurse de la declanşarea revoltei împotriva lui Bashar al-Assad au murit aproximativ 7.600 de persoane.

"Nu ştim cu adevărat cine ar putea fi înarmat. Susţinem Al-Qaida în Siria?"
Hillary Clinton
şefa diplomaţiei americane

7.600 de persoane au murit în Siria în violenţele din ultimele 11 luni.