Sicilia intră la cură de austeritate

Autorităţile de la Roma fac planuri pentru redresarea situaţiei economice a Siciliei, dar şi pentru a tempera cheltuielile altor regiuni.

Problemele financiare cu care se confruntă Sicilia l-au făcut pe guvernatorul acestei regiuni, Raffaele Lombardo, aflat în funcţie din 2008, să îşi prezinte demisia marţi seara, aşa cum, de altfel, i-a cerut recent premierul Mario Monti. Lombardo, care va pleca din funcţie la sfârşitul acestei luni, susţine că nu va încerca să revină, iar o nouă Adunare Regională va fi aleasă la sfârşitul lunii octombrie.

Chiar şi aşa, problemele cu care se confruntă Sicilia, catalogată deja drept „Grecia Italiei", par să nu se poată rezolva prea repede. Cheltuielile excesive, indemnizaţiile pe care şi le-au alocat politicienii şi angajările scăpate de sub control au făcut o gaură considerabilă în buget.

Trezoreria publică urmează să pună la punct un plan de redresare a finanţelor publice regionale. O misiune deloc uşoară, având în vedere că s-a ajuns la un deficit de 5,3 miliarde de euro. Guvernatorul spune însă că problema Siciliei constă, de fapt, într-o criză pasageră de lichidităţi şi neagă vehement că ar fi cerut vreun ajutor de la centru, notează publicaţia franceză „Le Figaro".

Totuşi, statul italian a deblocat de urgenţă pentru Sicilia fonduri în valoare de 400 de milioane de euro, dintre care 240 de milioane sunt destinate sectorului sanitar. Săptămâna trecută, Mario Monti s-a declarat foarte îngrijorat de starea financiară a Siciliei, vorbind chiar de un risc de faliment.

Monti dă un exemplu

Regiune autonomă cu statut special, una dintre cele cinci ale Italiei, alături de Sardinia, Friuli-Venezia Giulia, Trentino-Tirolul de Sud şi Valle d'Aosta, Sicilia se bucură de o autonomie bugetară considerabilă. Problemele cu care se confruntă această zonă nu sunt însă unice. Şi celelalte regiuni ale Italiei îngrijorează Guvernul de la Roma. Iar prin atitudinea adoptată în privinţa Siciliei, Mario Monti a dorit să dea un exemplu.

Autorităţile regionale şi locale ridică deja din sprâncene. Asta şi pentru că Italia, care numără în prezent circa 110 provincii, nu va avea mai mult de 46 în decembrie, potrivit unei decizii recente, scrie presa franceză. Această reformă, necesară pentru a mai tempera cheltuielile publice, a provocat deja neliniştea multora. Unele zone nu vor să fie asociate cu altele din motive istorice, iar autorităţile regionale ameninţă că se vor adresa instanţei. Dar supărarea acestora are şi o altă cauză. Decretul adoptat recent nu se limitează doar la a reduce numărul provinciilor obişnuite şi la a crea zece „oraşe metropolitane",  înfiinţarea acestora din urmă fiind totuşi amânată pentru 1 ianuarie 2014.

Prerogativele acestora vor fi reduse pe trei paliere: întreţinerea drumurilor, transporturi publice şi mediu. Deocamdată este dificil să se anticipeze la ce economii va conduce această reformă, guvernul neavansând o sumă. Însă Uniunea Provinciilor Italiei vorbeşte despre 500 de milioane de euro pe an.
Reprezentanţii regiunilor italiene sunt pregătiţi însă să se lupte pentru a păstra vechiul sistem, bătălie care se va da, cel mai probabil, la Curtea Constituţională.