Serbia, gata să renunţe la Europa pentru Kosovo

>> Belgradul îşi va reconsidera şi relaţiile cu ţările care se vor grăbi să recunoască independenţa provinciei. Guvernul sârb a înaintat parlamentului spre aprobare un proiect de

>> Belgradul îşi va reconsidera şi relaţiile cu ţările care se vor grăbi să recunoască independenţa provinciei.

Guvernul sârb a înaintat parlamentului spre aprobare un proiect de rezoluţie care să reafirme suveranitatea teritorială a ţării şi să reconsidere relaţiile diplomatice cu acele state care ar recunoaşte independenţa Kosovo. Legislativul belgrădean urma să examineze ieri documentul.

"Acordurile internaţionale semnate de Serbia, inclusiv cel de asociere cu UE, trebuie să ţină cont de menţinerea integrităţii teritoriale a ţării", se scrie negru pe alb în proiectul de rezoluţie propus spre dezbatere.
Textul respectiv, dat integral publicităţii în ziua de Crăciun de către cotidianul "Politika", reprezintă, potrivit analiştilor, "fructul compromisului" la care au ajuns partidele preşedintelui pro-european Boris Tadic şi al premierului naţionalist Vojislav Kostunica.

Cercurile politice de la Belgrad susţin că formaţiunea lui Kostunica, Partidul Democrat Sârb (DSS), şi-ar fi dorit o rezoluţie care să condiţioneze explicit apropierea Serbiei de UE, de recunoaşterea suveranităţii acesteia asupra provinciei Kosovo. Serbia a "parafat" la începutul lui noiembrie un Acord de stabilizare şi asociere cu Bruxelles-ul, considerat un prim pas către integrarea ţării în structurile europene, şi care ar putea fi semnat în ianuarie, anul viitor.

Temerile Bruxelles-ului

Bruxelles-ul şi-a arătat în repetate rânduri disponibilitatea de a accelera integrarea europeană a Serbiei, pentru a evita o exacerbare a naţionalismului. Europenii se tem că apropiata declarare a independenţei Kosovo ar putea influenţa nedorit rezultatul alegerilor prezidenţiale din Serbia, prevăzute pentru 20 ianuarie. Pe de altă parte, proiectul respinge planul UE de a înlocui administrarea ONU din Kosovo printr-o misiune europeană.

Desfăşurarea unei asemenea misiuni ar reprezenta "un prejudiciu la adresa suveranităţii, integrităţii teritoriale şi ordinii constituţionale ale Serbiei", se spune în textul rezoluţiei. O misiune strict europeană nu va fi acceptabilă pentru Belgrad decât cu consimţământul Consiliului de Securitate al ONU.

Până atunci, Belgradul e pregătit să declare "nule şi ilegale actele privind proclamarea independenţei Kosovo şi recunoaşterea ei de către unele ţări". Potrivit textului proiectului, Serbia îşi va reconsidera relaţiile diplomatice cu aceste state.

Coaliţie politică la Priştina

Concomitent cu deciziile Belgradului, Priştina se pregăteşte de autoguvernare. Principalele două partide politice din Kosovo au hotărât să formeze o coaliţie care va conduce provincia separatistă spre dobândirea independenţei, la începutul anului viitor.

Fostul lider de gherilă Hashim Thaci, al cărui partid de opoziţie (PDK) a câştigat alegerile parlamentare de la 17 noiembrie, va deveni al cincilea premier al Kosovo din 1999, când Naţiunile Unite au preluat controlul asupra provinciei. PDK va avea şapte miniştri, iar partenerul său guvernamental, Liga Democrată din Kosovo, (LDK), cinci.

Trei posturi sunt rezervate minorităţilor etnice din Kosovo, inclusiv celei sârbe. Soarta LDK a fost incertă după moartea liderului formaţiunii în 2006, Ibrahim Rugova, în acel moment preşedinte al Kosovo. De la 45,5 la sută în 2004, electoratul LDK a scăzut la 22,6 la sută luna trecută. PDK, în schimb, a câştigat 34,3 la sută, iar împreună, cele două formaţiuni vor deţine 62 din cele 120 de locuri în parlament.