Serbia: viitorul sună bine pentru extremişti

Cu două săptămâni înainte de alegeri, preşedintele demisionar proeuropean, Boris Tadici, şi liderul opoziţiei populiste, Tomislav Nikolici, sunt umăr la umăr.

Peste şapte milioane de alegători vor fi chemaţi la urne, la 6 mai, pentru a alege preşedintele, pe cei 250 de deputaţi ai Parlamentului unicameral şi pentru a reînnoi Consiliile municipale şi Adunarea regională din Voivodina.

În ultimii ani, în alegerile din Serbia s-a confruntat tabăra proeuropeană, condusă de preşedintele Boris Tadici, cu tabăra naţionaliştilor pro-ruşi condusă de Tomislav Nikolici, liderul Partidului Progresist Sârb, (SNS).

După ani de război şi izolare pe scena internaţională, sârbii au optat, la ultimele două scrutine, pentru partidele care le-au promis un destin european. La momentul acesta, sondajele arată astfel: Tomislav Nikolici, fost ultranaţionalist, convertit în populist conservator, este creditat cu 36,1% din voturi, la primul tur de scrutin al prezidenţialelor. El este urmat de preşedintele demisionar, proeuropeanul Boris Tadici, cu  35,7%.

Cei doi se vor confrunta, cel mai probabil, în cel de-a doilea tur de scrutin, programat la 20 mai. La alegerile legislative, Partidul Sârb al Progresului (SNS) al lui Nikolici ar urma să obţină 33,5% din voturi, în faţa unei coaliţii formate în jurul Partidului Democrat (DS, la putere) al lui Tadici, care ar primi 28,3%, din sufragii, potrivit unui sondaj de opinie realizat de agenţia Faktor Plus,  pe un eşantion de 1.084 de persoane.

Niciunul dintre partide nu va obţine majoritatea în Parlament, astfel încât o a treia forţă, potrivit sondajelor Partidul Socialist din Serbia (SPS), ar deveni factorul ce va decide formarea următorului guvern. SPS, partidul defunctului preşedinte sârb Slobodan Miloşevici, în prezent parte din coaliţia la putere, s-ar plasa pe poziţia a treia cu 11,8% din voturi.

 55% din cei intervievaţi au declarat că intenţionează să participe la scrutin, în timp ce 18% nu s-au decis încă. Sondajul mai arată că 48% din sârbi sprijină aderarea ţării la UE.

Giuliani îi consiliază pe naţionalişti

Rudolph Giuliani, fost primar al New Yorkului, lăudat pentru cum a acţionat în timpul atacurilor din 11 septembrie 2001 şi care a fost de acord cu bombardamentele asupra Belgradului în timpul regimului Miloşevici, dă acum o mână de ajutor naţionaliştilor sârbi în campania electorală.

Firma lui de consultanţă, Giuliani Partners, consiliază Partidul Progresist Sârb (SNS) şi pe candidatul acestuia la Pprimăria Belgradului,  Aleksandar Vucici.

Opt pentru funcţia supremă în stat

Dar Tadici mai are doi adversari puternici: pe ultimul preşedinte al Iugoslaviei, Vojislav Kostunica, şi pe liderul socialiştilor, Ivica Dacici, şi acesta reprezentant al taberei naţionaliste proruse.

În prezent, Kostunica este unul dintre politicienii consideraţi că ar aparţine aripii moderate care se opune aderării bruşte a statului sârb în UE. Cu toate acestea, el a declarat că susţinea ideea menţinerii unor raporturi bune atât cu Bruxelles-ul, cât şi cu SUA şi Rusia.

Partidul Radical din Serbia (SRS) va fi reprezentat de Jadranka Seselj, soţia ultranaţionalistului sârb Vojislav Seselj, care este judecat la Haga pentru crimele comise în Bosnia şi Croaţia între 1991 şi 1993.

În cursă s-au mai înscris: Cedomir Jovanovici, liderul Partidului Liberal-Democratic (LDP), Itsvan Pastor, candidatul Uniunii Maghiarilor din Voivodina (VMSZ), şi Zoran Stankovici, actualul ministru al Sănătăţii, din partea Partidului Regiunilor Unite (URS). Boris Tadici le-a promis sârbilor că în cinci ani ţara va intra în Uniunea Europeană, dar pentru aceasta trebuie să rezolve problema respectării drepturilor minorităţilor, ridicată de România şi mai nou şi de Bulgaria şi minoritatea maghiară din Voivodina.

Tadici, presat cu dreptul Minorităţilor

Pentru a primi statutul de ţară candidată, Serbia a trebuit să semneze , la 2 martie, un Protocol cu România care conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Acestea variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici şi asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă. Uniunea Europeană s-a angajat că va urmări punerea în practică a acestui protocol.

Marţi, Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, Knut Vollebaek, a făcut o vizită la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu.
Şeful statului român a abordat cu Vollebaek problema minorităţii române de pe teritoriul Serbiei.

La 19 aprilie, Traian Băsescu a promulgat Legea pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi asociere a Serbiei la UE. Liderul maghirilor din Voivodina, Istvan Pastor, candidat şi el la preşedinţie, a declarat că îl va susţine pe Tadici în turul doi în schimbul unor noi drepturi pentru minoritatea maghiară. 

"Serbia nu va deveni membră a UE până când nu va rezolva problema minorităţii bulgare."

Margarita Popova vicepreşedintele Bulgariei