Se alege praful de acordul Schengen?

Berlinul sprijină iniţiativa lui Sarkozy privind restabilirea controalelor la frontierele naţionale.

Franţa şi Germania au cerut posibilitatea de a restabili controalele la frontierele naţionale timp de o lună în caz de lacune la o frontieră externă a spaţiului Schengen. Această luare de poziţie, într-o scrisoare comună, concretizează cererile şefului statului francez, Nicolas Sarkozy, candidat la alegerile prezidenţiale de duminică, şi vrea să demonstreze că ele sunt împărtăşite de guvernul german, a explicat o sursă franceză, citată de AFP. Scrisoarea e semnată de ministrul francez de Interne, Claude Gueant, şi de omologul său german, Hans-Peter Friedrich.

Ei precizează că îşi vor explica poziţia în faţa omologilor europeni în cadrul reuniunii de la 26 aprilie, de la Luxemburg. Cele două guverne cer posibilitatea „de a reintroduce controale la frontierele interne pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile", în cadrul unui „nou mecanism" integrat sub forma unor „amendamente la codurile frontierelor Schengen". „După aceste 30 de zile, Comisia Europeană ar urma să recomande Consiliului să continue sau să întrerupă controalele la frontierele interne", precizează ei. Dar „decizia aparţine  Consiliului miniştrilor europeni", insistă ei.

Parisul şi Berlinul intenţionează astfel să redimensioneze rolul Comisiei care, susţin ei, „şi-a atribuit posibilitatea de a decide ea însăşi reintroducerea temporară a controalelor la frontiere în caz de ameninţare pentru securitatea şi ordinea publică". „Această prerogativă ţine de suveranitatea naţională  şi este un punct care nu e negociabil", avertizează ei. „Avem nevoie de un mecanism de compensare pentru cazul în care un stat membru, în pofida ajutorului care i-a fost acordat, se dovedeşte incapabil să-şi asigure obligaţiile privind protecţia frontierelor externe ale UE", subliniază scrisoarea franco-germană.

Schengen, folosit în campanie

Luna trecută, într-o luptă electorală acerbă, preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy a cerut revizuirea acordurilor Schengen, lansând astfel un mesaj pentru România, Bulgaria şi Grecia. „Acordurile nu mai permit un răspuns la gravitatea situaţiei. Ele trebuie revizuite. Trebuie implementată pentru Schengen o reformă structurală ca aceea pe care tocmai am implementat-o pentru euro", a afirmat preşedintele francez.

Aflat într-o bătălie crâncenă pentru al doilea mandat la preşedinţia Franţei, Sarkozy a mers mai departe, ameninţând că va suspenda participarea Franţei la Schengen dacă nu îi sunt satisfăcute cererile. Declaraţiile lui Sarkozy au provocat o reacţie rapidă din partea rivalului său socialist, François Hollande. „Nu mai are propuneri referitoare la Franţa, aşa că le formulează în privinţa Europei", a afirmat Hollande.

Sprijin cu uz electoral

Sprijinul Germaniei pentru iniţiativa lui Sarkozy vine  într-un moment în care sondajele de opinie prevestesc faptul că Nicolas Sarkozy ar putea pierde alegerile, un ultim sondaj plasându-l pe acesta cu 14% în urma candidatului socialist. În iulie anul trecut, Danemarca a reintrodus controalele la frontiere, după care a renunţat la această măsură în octombrie, odată cu venirea la putere a social-democraţilor. Guvernul german a criticat atunci planul pe motiv că reprezintă o încălcare a libertăţii de circulaţie în Spaţiul Schengen.

Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a atras atunci atenţia că noile controale „ar putea fi un semnal a ceea ce va urma în Europa". „Vrem graniţe deschise, nu închise. Vrem să vedem mai mulţi oameni şi mai mult comerţ peste graniţă", a avertizat şi Harry Carstensen, şeful administraţiei landului german Schleswig-Holstein, aflat la graniţa cu Danemarca.

Permise de muncă reintroduse

Guvernul elveţian a decis reintroducerea, timp de un an, a permiselor de muncă pentru cetăţenii din opt state membre UE. „Clauza de salvgardare a fost activată pentru Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Cehia", a anunţat Guvernul de la Berna. Măsurile vor intra în vigoare pe 1 mai 2012, cu durata de un an. Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, şi-a exprimat regretul faţă de decizia Guvernului elveţian.