Scutul SUA încinge spiritele la Bucureşti

Amplasarea scutului antirachetă american în România a stârnit discuţii aprinse la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti. Critici au fost formulate de ruşi, ucraineni şi un deputat francez. Elementele scutului antirachetă american care urmează să fie instalate la Deveselu, în judeţul Olt, au fost criticate chiar de vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO, deputatul francez Jean Michel Boucheron.

El a explicat, surprinzându‑i chiar şi pe oficialii de la Bucureşti, că sistemul nu este eficient şi că scutul ar atrage mai mult agresiuni. „Personal, cred că acest sistem de apărare nu foloseşte la nimic în ceea ce priveşte securitatea. Toţi tehnicienii ştiu că acest sistem lasă să treacă trei sferturi din rachete", a declarat deputatul francez, în cadrul Comisiei de apărare şi securitate a AP NATO. „Nu înţeleg de ce prietenii americani insistă atât de mult cu acest sistem", a insistat Boucheron.

„Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»", a spus Boucheron.

Un film depăşit

I-a replicat dur secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu. Oficialul român care a negociat cu Washingtonul acordul pentru scutul american i-a explicat deputatului francez că actualul sistem nu are nimic de-a face cu „Star Wars", sistemul american de apărare antirachetă din anii '80. „Sistemul actual este mult mai avansat şi mai precis decât alte sisteme folosite în trecut. Noul sistem este bazat pe sistemul AEGIS care este mult mai compatibil cu măsurile necesare pentru a răspunde tuturor riscurilor", a adăugat Aurescu, ale cărui declaraţii nu au rămas fără urmări.

Preşedintele Delegaţiei franceze la AP NATO, Loic Bouvard (membru al partidului de guvernământ, UMP, dreapta), s-a distanţat de poziţia colegului de Parlament, socialist, declarând că „intervenţia de sâmbătă a lui Jean-Michel Boucheron privind sistemul antirachetă este o opinie personală, care nu reprezintă opinia părţii franceze. Oficial, explicaţiile date au sunat astfel:

„Intervenţia nu angajează poziţia delegaţiei Franţei şi nici orientarea politicii externe şi a celei de apărare a Franţei, care sunt decise de preşedintele Republicii, Nicolas Sarkozy".  Critici au venit şi din partea  reprezentantului ucrainean la reuniunea de la Bucureşti. Acesta a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său.

În plus, deputatul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre. Replica i-a dat-o tot secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, care a amintit că Bucureştiul a informat Ucraina despre scut. El a asigurat că cei 150 de soldaţi americani care vor fi mobilizaţi la Deveselu nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul geopolitic de la Marea Neagră.

Mai mulţi soldaţi ruşi decât americani

„Sunt alte trupe mai numeroase în Marea Neagră, în Crimeea (Ucraina), spre exemplu", a declarat Aurescu, făcând referire la trupele ruseşti care staţionează în zonă. Oficialul român a lăsat pentru o clipă diplomaţia la o parte, amintind că Ucraina s-a arătat, iniţial, interesată de o colaborare la sistemul antirachetă, dar că ulterior şi-a schimbat părerea, tatonând în schimb Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei.

Declaraţii tăioase privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă american au venit şi din partea parlamentarilor ruşi prezenţi la Bucureşti, care se tem că scutul american reprezintă un pericol pentru Rusia.

O replică cel puţin interesantă a venit în cadrul reuniunii de la Bucureşti din partea lui Bradley Roberts, expertul în tehnică militară al Departamentului american al Apărării. El a subliniat că scutul antirachetă american nu ar face faţă unor eventuale rachete intercontinentale lansate de Rusia. „Sistemul de apărare antirachetă este foarte eficient în cazul unor atacuri cu rachete balistice cu rază medie şi lungă de acţiune (de tip IRBM şi MRBM), care ar putea fi lansate din ţări din Orientul Mijlociu. El nu poate însă face faţă rachetelor intercontinentale ale Rusiei", a declarat expertul Departamentului Apărării al SUA, Bradley Roberts, în cadrul lucrărilor Adunării Parlamentare NATO găzduite de Bucureşti.

Interceptorii nu opresc rachetele ruseşti

„E ca şi cum am juca «prinselea» cu o rachetă SM-3 care nu atinge viteza unei rachete balistice intercontinentale ruseşti. N-o putem ajunge din urmă", a mai spus Roberts.

„Noi nu putem urmări, cu siguranţă, toată Rusia cu aceste radare. Rusia ar putea lansa rachete balistice din foarte multe regiuni. Radarele noastre trebuie să fie direcţionate spre un anumit loc ca să poată transmite informaţia unui radar secundar. De aceea, este esenţial să avem amplasate instalaţii într-o poziţie avansată, în Europa de sud-est", a precizat Roberts, adăugând că interceptorii sistemului antirachetă american nu au o viteză suficient de mare ca să poate distruge rachetele ruseşti.

„Până când noi am putea să vedem o rachetă rusească (de tip ICBM) care a fost lansată din centrul Rusiei, racheta respectivă ar fi deja prea sus şi ar zbura cu o viteză extrem de mare", a mai spus Roberts.

Rusia şi SUA nu-şi împart scutul

La reuniunea de la Bucureşti a devenit clar că nu există un consens de principiu nici în privinţa vreunei forme de colaborare între Rusia şi NATO, în domeniul apărării antirachetă.

În timp ce NATO propune un schimb de informaţii între Rusia şi Alianţă, Moscova lansează ideea unui scut comun. Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, este sceptic în privinţa ideii ruseşti. „Propunerea Rusiei de a avea un sistem integrat de scut prezintă dificultatea responsabilităţii fiecărei părţi. Nu cred că Rusia şi-ar da responsabilitatea apărării propriului teritoriu altcuiva. La fel, şi NATO". 

"Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»."
Jean-Michel Boucheron
vicepreşedintele Adunării Parlamentare a NATO

A leşinat din cauza căldurii

O delegată la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti a avut nevoie de îngrijiri medicale, ieri, după ce i s-a făcut rău din cauza căldurii  în sala de plen a Camerei Deputaţilor, unde au loc lucrările Comisiei Politice.