Satul unde se pune la cale soarta UE

Meseberg, un sat cu 149 de locuitori, la 70 de kilometri nord de Berlin, în fosta Germanie de Est, este locul unde Angela Merkel îşi invită musafirii de rang înalt pentru discuţii confidenţiale.

Castelul din Meseberg, o clădire în stil baroc, din secolul al XVIII-lea, găzduia pe vremea comunismului nouă familii, la etaj, şi un magazin al comerţului socialist la parter. După o renovare ce a costat mai multe milioane de euro, făcută cu  mai mulţi ani în urmă, castelul serveşte acum drept reşedinţă a cancelarului Angela Merkel, un fel de variantă germană a reşedinţei prezidenţiale americane de la Camp David.  Meseberg, un sat cu 149 de locuitori, a devenit scena unor întâlniri confidenţiale la nivel înalt, în care se dezbate viitorul Europei. 

La sfârşitul lui februarie, Angela Merkel a invitat aici trei premieri, pe Enda Kenny (Irlanda), Petr Necas (Cehia) şi Valdis Dombrovskis (Letonia), la un pahar de vin şi un dialog privat. Pe agendă nu era numai ajutorul acordat Greciei şi alte probleme la ordinea zilei, dar şi chestiuni legate de felul cum fiecare dintre aceşti lideri vede viitorul continentului.  Cu o săptămână înainte fuseseră invitaţi la cină, în acelaşi loc, liderii danez, eston şi olandez. În ianuarie, musafirul a fost cancelarul Austriei şi premierii portughez şi suedez, care au avut parte de ospitalitatea guvernului german în castelul elegant, situat la o oră de Berlin.

Merkel, lider de facto al Europei

Aşa cum a spus luna trecută purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, „cancelarul pune mare preţ pe o reuniune informală, fără o agendă prestabilită, doar pentru a discuta despre viitor".

Ca lider al celei mai mari economii a Europei, singura ţară care are mijloacele financiare pentru a salva ţările îndatorate ale eurozonei, Merkel a descoperit că puterea şi influenţa ei au crescut considerabil în timpul crizei europene. Ea a început să ia iniţiative departe de ochii publicului, intrând în rolul său de lider de facto al Europei. 

În fiecare discurs al său, Merkel spune că Germania şi Uniunea Europeană au nevoie de „mai multă Europă, nu de mai puţină".  Analiştii spun că acestea nu sunt numai vorbe goale. „La Meseberg, ea explorează, împreună cu ceilalţi, cât de departe se poate merge şi schiţează abordarea viitoare a Germaniei", a declarat pentru „New York Times" Ulrike Guérot, expert la Consiliul European de Relaţii Externe, din Berlin. „Poziţia cancelarului german este aceea că, dacă scoatem din buzunar miliarde pentru a rezolva problema, ar trebui să avem şi un proiect", spune el.

Un pas mic către federalism

În timp ce Parisul e ocupat cu realegerea preşedintelui Nicolas Sarkozy, care se luptă cu contracandidatul său socialist, François Hollande, clasa politică germană a intrat în discuţii despre cum poate fi accentuată integrarea politică şi economică fără a supăra prea tare electoratul sătul de criză şi de ajutoarele financiare acordate altor ţări şi Curtea Constituţională a Germaniei.

Planurile în discuţie sunt de a da mai multă responsabilitate Bruxelles-ului şi de a armoniza regulile fiscale. Angela Merkel a vorbit şi despre o uniune politică care să dea legitimitate instituţiilor europene acuzate adesea de faptul că sunt nedemocratice, ceea ce poate fi un pas mic către federalism.  

„Există un sentiment puternic în rândul clasei politice din Germania că lucrurile nu vor rămâne la fel după această criză. Există un consens clar că UE se va schimba profund şi că ar trebui să meargă către mai multă integrare, mai ales în ceea ce priveşte economia", a declarat pentru „New York Times" Thomas Risse, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Liberă din Berlin.  

Recentele discuţii de la Meseberg, totuşi, par a urma modelul fostului cancelar german Helmut Kohl, mentorul politic al Angelei Merkel, potrivit profesorului Risse. Acesta se asigura că discută şi cu statele mai mici ale blocului pentru a le câştiga susţinerea sau, cel puţin, a le asculta opiniile, pentru ca acestea să nu se simtă conduse. 

Meseberg este proiectat după modelul localităţii Petersberg, de lângă Bonn, unde Helmuth Kohl invita lideri precum Mihail Gorbaciov în anii de dinaintea reunificării Germaniei şi înainte ca Parlamentul să se întoarcă definitiv la Berlin, în 1999. 

Modelul Kohl

Meseberg pare proiectat după modelul localităţii Petersberg, de lângă Bonn, unde fostul cancelar Helmuth Kohl invita lideri precum Mihail Gorbaciov în anii de dinaintea reunificării Germaniei şi înainte ca Parlamentul să se întoarcă definitiv la Berlin, în 1999.

Din Evul Mediu în istoria modernă

Castelul, care era dărăpănat, a fost cumpărat în 1995 de Fundaţia Messerschmitt, care, în următorii 11 ani, a investit aproape 30 de milioane de euro în renovarea clădirii ornamentate în stuc. Fundaţia a închiriat castelul guvernului german pe 20 de ani, pentru preţul de 1 euro, în 2007. Guvernul a investit apoi circa 15 milioane de euro pentru instalarea echipamentului de securitate şi comunicaţii. Apoi, satul a fost „catapultat" din Evul Mediu în istoria modernă, după cum spune Frank Stege, directorul administrativ al regiunii Gransee, care include Meseberg. Costurile de modernizare, care de obicei sunt efectuate în mai mulţi ani, au avut loc brusc. Oficialii locali sunt încântaţi de celebritatea satului, dar spun că nu e întotdeauna uşor, deoarece totul este controlat la sânge.

Faptul că e localizat departe de reflectoarele presei de la Berlin permite ca demnitarii aflaţi în vizită să se plimbe prin grădină sau chiar să se plimbe cu bicicleta, aşa cum a făcut fostul preşedinte american George W. Bush în 2008.  În subsolul castelului, unde pe vremuri se afla bucătăria cooperativei agricole, se află astăzi crama cancelarului, ce poate găzdui 30 de musafiri.

„Toate aceste lucruri dau un sentiment de intimidare", spune Jackson Janes, director executiv al Institutului American de Studii Contemporane Germane de la Universitatea Johns Hopkins, din Washington. Pentru Angela Merkel, care a copilărit la distanţă mai mică de o jumătate de oră de mers cu maşina, la Templin, Meseberg şi istoria sa est-germană creează şi ocazia de a-şi spune propria poveste, mai spune Janes.