Şapte zile pentru salvarea euro

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, dau semnale că nu se înţeleg asupra schimbărilor Tratatului UE, înaintea summitului decisiv din 9 decembrie.

Franţa şi Germania rămân pe poziţii destul de diferite privind schimbarea Tratatului UE. Aceasta în ciuda promisiunii făcute de cancelarul german, Angela Merkel, şi de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, de a veni cu propuneri comune de reformă economică şi bugetară în ţările eurozonei înainte de Summitul UE din 9 decembrie.

Sarkozy şi-a prezentat ieri ideile de schimbare a Tratatului european la Toulon (Franţa), iar Merkel va face astăzi acelaşi lucru. Cei doi lucrează la un proiect de a da mai multă putere Bruxelles-ului asupra bugetelor naţionale pentru a institui responsabilitatea fiscală, dar par a rămâne în dezacord asupra unor aspecte importante ale acestui plan. Franţa a trimis un semnal clar că nu doreşte să dea Comisiei Europene puterea de a aplica măsuri bugetare în ţările eurozonei.

„Regulă de aur"

„Ceea ce vrem noi e mai multă disciplină bugetară, dar o disciplină exercitată de state, cu participarea reală a parlamentelor naţionale. Nu se pune problema transferului de suveranitate", a declarat Valérie Pécresse, ministrul francez al Bugetului şi purtătorul de cuvânt al guvernului Sarkozy. Ea a vorbit despre o propunere ca toţi membrii eurozonei să adopte o „regulă de aur" constituţională care să oblige guvernele să-şi echilibreze bugetele, care să fie „controlate de jurisdicţia statelor".

Valérie Pécresse a spus că disciplina bugetară ar urma să fie „sub controlul" instituţiilor europene, dar implicaţia clară a fost că puterea de a acorda sancţiuni judiciare va rămâne în mâinile ţărilor membre. Comentariile ei au arătat că Franţa şi Germania rămân la o anumită distanţă de opinii, în ciuda promisiunii de a veni cu propuneri comune pentru reforma economică şi bugetară în cele 17 ţări ale zonei euro, înainte de summitul crucial din 9 decembrie, unde ar trebui decise schimbări de tratat.

Berlinul vrea „uniune fiscală"

Acordul Franţei şi Germaniei privind reformele eurozonei e un element cheie în încercarea de a convinge pieţele financiare şi Banca Centrală Europeană, că o astfel de criză nu se mai poate întâmpla. Angela Merkel s-a situat ferm de partea unei „uniuni fiscale". Sarcozy a fost de acord cu mai multă integrare a politicilor fiscale, cu un control mai strict asupra bugetelor naţionale şi cu principiul unor sancţiuni pentru acele ţări care nu respectă regulile.

Dar partea franceză nu e la fel de hotărâtă ca Germania să includă reguli obligatorii în tratatele europene pentru a da instituţiilor europene puterea de a aplica reguli bugetare. Sarkozy vrea ca guvernele să menţină puterea de a lua decizii şi de a implementa disciplina fiscală. El nu a folosit niciodată fraza „uniune fiscală".

Parisul a subliniat că, împreună cu angajamentele privind o guvernare mai strictă, care sunt măsuri pe termen lung, vrea un angajament al instituţiilor europene privind „solidaritate financiară". Aceasta înseamnă că vrea, în primul rând ca Banca Centrală Europeană să intervină urgent pe piaţa financiară pentru a stăvili creşterea randamentelor obligaţiunilor de stat ale ţărilor din sudul Europei, aflate în dificultate.

Potrivit „Financial Times", oficialii francezi implicaţi în discuţii au spus clar că Parisul este îngrijorat că regulile fiscale trasate de Bruxelles ar fi atât de rigide încât nu ar lăsa loc pentru ţările UE să se ajusteze la şocuri: teama este că austeritatea excesivă ar putea îngrădi creşterea".

Parisul nu vrea „transfer de putere"

Când un ziar francez a scris că Berlinul şi Parisul intenţionează să dea Comisiei Europene „puteri supranaţionale" asupra bugetelor, cabinetul Sarkozy s-a grăbit să dezmintă, spunând că o astfel de intruziune a CE s-ar putea aplica numai unor ţări ca Grecia care au primit programe de ajutor din partea UE şi FMI.

Prins la mijloc între o criză a datoriilor care se accentuează şi alegerile din aprilie, când ar putea să piardă puterea, preşedintele Nicolas Sarkozy riscă mult dacă cedează  îndemnului Germaniei de a da mai multă putere Bruxelles-ului. El a făcut eforturi de a atenua nemulţumirea electoratului faţă de această idee, în discursul de astăzi, de la Toulon. Pericolul pentru creditul AAA al Franţei creşte însă cu fiecare zi de întârziere a măsurilor anticriză.

La mâna pieţelor

Pentru Sarkozy, a accepta mai multă integrare europeană este riscant, din punct de vedere politic, într-un moment în care Franţa se îndreaptă către alegerile prezidenţiale, iar socialiştii îl acuză de faptul că cedează din suveranitate unor birocraţi şi unor economişti nealeşi prin vot public. Socialiştii l-au acuzat pe Sarkozy că vinde ţara băncilor şi anumite voci din rândul acestora au cerut o confruntare cu Berlinul, deschizând posibilitatea  unui conflict germano-francez în această privinţă. „O să fie foarte complicat. Dacă Sarkozy vorbeşte la Toulon despre transferul suveranităţii, va avea o problemă în Franţa. Dacă nu va vorbi despre asta, va avea o problemă cu pieţele", a declarat Stephane Rozes, şefa grupului de consultanţă politică Cap.

Dar primordial pentru Sarkozy este riscul coborârii ratingului Franţei.Principalul contracandidat al lui Sarkozy, socialistul François Hollande, a fost miercuri la Bruxelles pentru a-şi defini propria viziune europeană şi pentru a se întâlni cu oficiali europeni. Un aliat al lui Hollande, Jerome Cahuzac, şeful comitetului pentru Finanţe din Adunarea Naţională, l-a acuzat pe Sarkozy că „cedează" suveranitatea pieţelor şi agenţiilor de rating. El a arătat că datoria mare a Franţei a adus-o la mâna pieţelor.

„Faptul că Franţa e obligată să accepte acest plan pe care Germania l-a inventat pentru a conduce Europa demonstrează că ţara noastră a fost slăbită considerabil, chiar în inima eurozonei", a spus el. Mulţi critici spun că Sarkozy a cedat prea mult în faţa lui Merkel şi a primit prea puţin în schimb, atunci când a fost de acord cu un pact în încercarea sa de a obţine mai multă acţiune din partea Băncii Centrale Europene pe piaţa financiară. Socialistul de extremă stângă Arnaud Montebourg a spus că Merkel „distruge euro". „A venit momentul să ne confruntăm cu Germania şi să ne apărăm valorile", a declarat el.

"Federalismul, consecinţa inevitabilă a uniunii monetare, ar fi acceptabil francezilor dacă pare o măsură de protecţie şi nu este perceput ca o abandonare a suveranităţii.''
Charles Jaigu comentator la „Le Figaro"

"Faptul că Franţa e obligată să accepte acest plan pe care Germania l-a inventat pentru a conduce Europa demonstrează că ţara noastră a fost slăbită considerabil, chiar în inima eurozonei.''
Jerome Cahuzac  parlamentar socialist

Risc politic

Pentru Sarkozy, a accepta mai multă integrare europeană este riscant din punct de vedere politic, într-un moment în care Franţa se îndreaptă către alegerile prezidenţiale, iar socialiştii îl acuză de faptul că cedează din suveranitate unor birocraţi şi unor economişti nealeşi prin vot public.

Planul de recapitalizare a băncilor europene, amânat

Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au abandonat ideea unei scheme de garanţii paneuropene pentru bănci, iar publicarea detaliilor planului de recapitalizare a băncilor a fost amânată din cauza tensiunilor privind îngheţarea creditării în Europa, transmite Reu­ters.

Miercuri, miniştrii ar fi trebuit să ajungă la un acord privind detaliile planului de 106 miliarde de euro de recapitalizare a băncilor, menit să restabilească încrederea investitorilor. Dar ultimele evoluţii din ţări ca Italia, care nu se mai poate împrumuta de pe pieţe decât la costuri extrem de ridicate şi nu are cei 15 milioane de euro necesari recapitalizării sistemului său bancar, conform datelor de la Autoritatea Bancară Europeană (EBA), au sporit temerile privind realizarea acestui plan.

În 27 octombrie, Autoritatea Bancară Europeană a anunţat că băncile din Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 miliarde de euro până la sfârşitul lunii iunie 2012, într-o încercare de a restabili încrederea investitorilor într-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro. Giuseppe Vegas, şeful Comisiei naţionale pentru societăţi şi bursă (Consob) din Italia, s-a întrebat cum a calculat Autoritatea Bancară Europeană capitalul de care au nevoie instituţiile de creditare italiene şi a afirmat că efortul de a-şi majora capitalul riscă să exacerbeze criza creditării.

EBA a anunţat că băncile italiene trebuie să-şi majoreze capitalul cu aproape 15 miliarde de euro pentru a ajunge la o rată a fondurilor de nivel 1 (Core Tier 1) de 9% până în iunie 2012. Alte ţări, cum ar fi Germania, au pus sub semnul întrebării cifrele anunţate de EBA pentru recapitalizarea băncilor. Dacă băncile nu reuşesc să-şi majoreze capitalul, ele vor fi nevoite să apeleze în ultimă instanţă la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF).