Şapte zile pentru salvarea SUA

Preşedintele SUA a organizat o conferinţă de presă pentru a-i atrage pe cetăţeni de partea sa în disputa privind datoria publică. Fondul Monetar Internaţional a avertizat Washingtonul că trebuie să majoreze rapid plafonul de îndatorare pentru a proteja economia mondială.

Un eşec în negocierile dintre democraţi şi republicani privind creşterea plafonului de îndatorare sau o retrogradare din partea agenţiilor de credit ar avea „repercusiuni semnificative la nivel global, dat fiind rolul central al obligaţiunilor Trezoreriei americane pe pieţele financiare mondiale", se arată într-un raport al FMI.

Ar fi o situaţie inedită pentru SUA şi „nimeni nu ştie cu adevărat care vor fi efectele", a declarat Rodrigo Valdes, consilier la FMI, citat de „The Wall Street Journal". Potrivit Fondului, mai mulţi oficiali străini şi-au exprimat temerile că astfel de scenarii ar putea duce „la o deteriorare rapidă a condiţiilor financiare globale, a fluxului de capital şi a valorii dolarului".

Cele trei agenţii de evaluare, Moody's, Standard & Poor's şi Fitch, au ameninţat cu retrogradarea ratingului de ţară al SUA. Mai mult, Standard & Poor's a precizat că va scădea calificativul dacă reducerile bugetare nu vor fi semnificative, chiar dacă se ajunge la un acord pentru ridicarea plafonului până la 2 august.

Duel televizat

„Poporul american a votat pentru o guvernare împărţită, dar nu a votat pentru un guvern disfuncţional. De aceea vă cer să vă faceţi auziţi. Dacă vreţi o abordare echilibrată în ceea ce priveşte reducerea deficitului, faceţi cunoscut acest lucru membrilor Congresului. Trimiteţi-le un mesaj", a declarat Barack Obama, în cadrul unui discurs televizat la o oră de vârf.

Coincidenţă sau nu, la puţin timp după discurs, pagina de web a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, şi cea a lui Michele Bachmann, candidată pentru nominalizarea la preşedinţie din partea republicanilor, nu au mai putut fi accesate, notează CNN. Fără a-i plictisi pe telespectatori cu prea multe detalii, Obama le-a explicat varianta preferată de democraţi. „Haideţi să ne întindem cât ne ţine plapuma. Să reducem cheltuielile la cel mai mic nivel de la Dwight Eisenhower încoace. Să reducem bugetul Pentagonului cu sute de miliarde de dolari (...) Să-i rugăm pe americanii bogaţi şi marile corporaţii să renunţe la exceptarea de la plata taxelor", a spus Obama. El a precizat că această variantă este respinsă de un număr important de republicani, care vor doar economii la buget. Răspunsul, tot pe cale televizată, a venit de la John Boehner.

„Un cec în alb"

„Adevărul trist este că preşedintele voia un cec în alb şi în urmă cu şase luni şi acum. Asta nu se va întâmpla", a declarat preşedintele Camerei Reprezentanţilor. Comentând varianta dorită de Obama, Boehner crede că ea se traduce prin „noi cheltuim mai mult, voi plătiţi mai mult". „Am condus mici afaceri, aşa că ştiu că majorarea taxelor va distruge locuri de muncă", a spus liderul republican.

Alte două proiecte

Trezoreria are bani pentru a‑şi achita toate obligaţiile timp de două săptămâni după 2 august şi împreună cu Rezerva Federală poate găsi o soluţie pentru evitarea intrării în incapacitate de plată până în septembrie, a declarat pentru Bloomberg TV John Silvia, economist-şef la Wells Fargo Securities LLC. Cele două partide mai au la dispoziţie şapte zile şi două noi proiecte pentru a ieşi din impas.

Liderul majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, a propus luni reduceri bugetare de 2,7 trilioane de dolari în următorii zece ani şi creşterea plafonului de îndatorare cu 2,4 trilioane de dolari. El a subliniat că planul lui nu include creşteri de taxe, iar economiile la buget sunt mai mari decât limita datoriei publice propusă, două dintre pretenţiile republicanilor. Planul lui Boehner prevede reduceri de 1,2 trilioane de dolari şi ridicarea plafonului în două etape, a doua fiind condiţionată de o reformă a sistemului de taxe.

Împărţirea bogăţiei

Criza a adâncit diferenţele de venituri dintre albi, afro-americani şi hispanici în SUA. Veniturile nete ale albilor sunt cu 20% mai mari decât cele ale afro-americanilor şi cu 18% mai mari decât cele ale hispanicilor. Iar diferenţele ar putea creşte, crede Timothy Smeeding, profesor la Universitatea Wisconsin-Madison.

Vezi pe forbes.ro cum arată graficul datoriilor SUA, dar şi cine sunt vinovaţii