Săptămâna europeană a României: cu ce ne-am ales?

Banii băncilor nu pleacă - să sperăm. „Cheia Consiliului European pentru noi este să ne asigurăm că prin capitalizarea băncilor din zona euro nu se reduce expunerea pe România şi celelalte ţări non-euro", afirma preşedintele, înainte de Consiliul de miercuri.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui de după  reuniune, Bucureştiul a primit garanţii în acest sens. De fapt, a fost obiectivul comun al statelor estice din afara zonei euro. Este de presupus că, în discuţiile dintre cei 27, acestea au făcut front comun pentru a se asigura că recapitalizarea băncilor nu se va face pe seama economiilor mai sărace din Est. Dar o întrebare rămâne: cât de solide sunt garanţiile primite şi cum pot fi împiedicate cu adevărat  băncile să-şi retragă banii din economiile din Est, prin diferite metode sofisticate?

Interesant este că, după Consiliul de miercuri seara, ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, a afirmat că însăşi unitatea Europei a fost salvată. Ar putea o eventuală retragere a fondurilor din subsidiarele bancare est-europene să aibă efecte politice atât de grave precum ruperea Europei? Acelaşi om politic polonez atrăgea atenţia, acum două luni, că un eşec al zonei euro şi al proiectului european poate duce la un nou război pe continent.

Fondurile europene: niciun progres. Unul dintre punctele principale ale întâlnirii Băsescu-Barroso de marţi a fost legat de absorbţia fondurilor europene. Aici, situaţia României este de-a dreptul disperată. În iunie, Comisia a suspendat plăţile pentru programul de infrastructură locală şi regională, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale, în valoare de 800 de milioane de euro. Motivul: suspiciuni privind nereguli în achiziţiile publice. Deşi ministerul a trimis la mijlocul lui august o scrisoare explicativă Comisiei Europene, banii tot nu au fost deblocaţi. Semn că argumentele nu au convins. Mai mult, România a oprit ea însăşi trimiterea documentelor spre decontare la Bruxelles şi pentru alte programe, de teama sesizării unor noi nereguli, ceea ce face ca în acest moment să existe un blocaj major în procesul de finanţare europeană pentru ţara noastră.

La întâlnirea cu preşedintele Comisiei, şeful statului român nu a primit niciun fel de asigurare privind deblocarea fondurilor. Mai mult, în timp ce, la Bruxelles, Traian Băsescu avansa cifra de 14,8% ca nivel al absorbţiei, replica a venit chiar de la Bucureşti. "Rata corectă pentru România este de 3,5%, iar situaţia este dramatică", afirma reprezentantul Comisiei Europene, Benoit Nadler, din cadrul DG Regio.

Desigur, este vorba de două unghiuri de vedere diferite: la Bucureşti se vorbeşte de sumele contractate, la Bruxelles de cele plătite efectiv. Însă această replică indirectă poate fi văzută ca un semn al iritării Comisiei faţă de „performanţa" României.  Dosarul Schengen: simplu balet. „Am ridicat problema nerespectării unui angajament politic de către Olanda şi Finlanda. Olanda şi Finlanda au refuzat aplicarea tratatului", a declarat preşedintele Băsescu după summitul de duminică. 

Să acuzi două state membre de refuzul aplicării Tratatului înseamnă un atac dur. Însă dosarul extinderii Spaţiului Schengen nu s-a aflat pe agenda reuniunii de duminică. Problema ridicată de România se află în notele Consiliului, nu şi în capitolul de concluzii. Într-un fel, se poate spune că tema a fost tratată la capitolul „Diverse".

Chestiunea Schengen a fost reluată şi în cadrul întrevederii cu preşedintele Comisiei Europene. Acolo, însă, preşedintele Băsescu nu a făcut decât să bată la uşi deschise. Poziţia Comisiei este clară şi demult exprimată: România şi Bulgaria sunt pregătite să  adere la Spaţiul Schengen. Problema României este în Consiliu, unde s-a lovit de refuzul Olandei şi Finlandei. Preşedintele român a invocat o declaraţie a preşedintelui Consiliului, Herman van Rompuy, potrivit căreia chestiunea Schengen va fi discutată la Consiliul European din decembrie, dacă până atunci nu se găseşte un compromis. Însă şi atunci, rezultatul ar putea fi tot negativ, cât timp guvernele de la Haga şi Helsinki nu-şi vor schimba poziţiile.

"Rata de absorbţie corectă pentru România este de 3,5%, iar situaţia este dramatică.''
Benoit Nadler funcţionar european