Şansa lui Donald Trump

„The Guardian“ (MAREA BRITANIE) 21 aprilie 2011

Cum poate cineva să suporte o paiaţă precum Donald Trump? Şi totuşi se poate. Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Ai 62 de ani. Eşti alb şi mergi la biserică de Paşte. Câştigi bine: 75.000 de dolari anual. Soţia ta aduce şi ea 45.000 de dolari la bugetul familiei. Copiii au crescut şi s-au mutat. Ai pierdut o mare parte din pensie după criza dot-com de acum 10 ani. Ai avut iluzia că-ţi revii după ce valoarea proprietăţilor imobiliare a crescut. A venit însă criza imobiliară şi ţi-a spulberat şi aceste iluzii. Viitorul nu sună bine.

Ai încă un loc de muncă, dar şeful ţi-a dat a înţelege că-ţi va căuta un înlocuitor în secunda în care vei împlini 65 de ani. Asigurarea medicală se subţiază şi ea. Unul dintre prietenii tăi a pierdut totul. Lucrează ca şofer pe o limuzină pentru a-şi suplimenta asigurarea socială. Are doar 67 de ani. Dar ce va face când va împlini 77? Îl urăşti pe preşedintele Barack Obama. Pe Michelle şi mai mult. Şi nu e o chestie rasială. Deloc. Ai avut toată viaţa colegi afro-americani. Dar acest Obama nu provine din America pe care o ştii tu. Are un altfel de a privi lucrurile. Şi cum ştie el să cheltuiască banii. Iar ea îţi spune să nu mănânci fast-food.

Eşti republican. Conservator, dintotdeauna. Ai votat pentru prima dată în 1972. Pentru Nixon. Pentru Reagan, de două ori. Pentru Bush, o dată. În ultimii ani, ţi-a pierit însă entuziasmul pentru GOP. Sub Bush, preţurile la combustibil au crescut. Au urmat apoi scandalurile Wall Street şi General Motors. Şi acum vrei un candidat care să se poată lupta cu Obama. Mitt Romney? Nu e un luptător.

E un CEO. Mike Huckabee? Pare un tip drăguţ, dar te duci la biserică dacă vrei o predică. Sarah Palin? Combativă, dar bizară. Donald Trump e altceva. Şi îl urăşte pe Obama aproape la fel de mult ca tine. Spune că va fi dur cu chinezii, cu şeicii bogaţi în petrol, cu toţi cei care te-au jupuit. Aşa că poate îi dai o şansă. Pentru că ai nevoie de ajutor. De la cineva care înţelege cum e să fii tu: nu prea sărac, nu afro-american, nici mexican, dar rănit, speriat, uitându-te spre un viitor mai sumbru decât credeai.