Salvarea statelor din UE, la mâna deputaţilor germani

Curtea Constituţională din Germania a respins cele trei plângeri care cereau blocarea ajutorării Greciei şi, implicit, a pachetului de salvare a zonei euro. Judecătorii de la Karlsruhe vor ca Parlamentul să aibă un cuvânt greu de spus în deciziile privind salvarea statelor din zona euro.

Curtea Constituţională de la Karlsruhe a decis că implicarea financiară a Germaniei în Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) şi pachetul de salvare a Greciei sunt conforme cu Constituţia Republicii. Instanţa vrea însă ca, pe viitor, pentru ajutorarea altor state din zona euro, la decizia Guvernului de la Berlin să participe şi Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului german). Concret, aceasta înseamnă că ajutoarele pentru vecinii cvasifalimentari vor trebui să treacă pe la Comisia pentru Buget a Parlamentului, care-şi vede reconfirmat rolul democratic în luarea deciziilor bugetare.

„Ca reprezentanţi ai poporului, aleşii din Bundestag  trebuie să-şi menţină controlul şi în deciziile UE, legate de buget", a declarat preşedintele Curţii, Andreas Vosskuhle.

Guvernanţa economică nu place

În urmă cu un an, un grup de profesori şi deputaţi eurosceptici a depus plângere în instanţa de la Karlsruhe, motivând, printre altele, că implicarea Germaniei în salvarea de la faliment a altor state nu respectă legislaţia ţării. Decizia Curţii Constituţionale pare că dă o palmă euroscepticilor care au depus plângere (experţi şi deputaţi, printre ei şi un conservator), care cereau, de fapt, stoparea ajutorului pentru economia elenă şi implicit îngroparea planului de salvare a zonei euro prin extinderea FESF de la 440 de miliarde euro, la 780 de miliarde de euro. Este însă un joc democratic. „Deutsche Welle" (DW) aminteşte că instanţa a întins de fapt o mână parlamentarilor germani, dintre care nu puţini resping planurile franco-germane de salvare a euro şi ideea unei guvernări economico-financiare la nivel european. Prin verdictele pe care le-a dat de-a lungul vremii, Curtea Constituţională din Germania a subliniat suveranitatea statului german în faţa deciziilor luate la nivelul UE.

Eurobondurile, nicio şansă

Potrivit DW, noua decizie nu face decât să anuleze orice şansă ca euroobligaţiunile (una dintre variantele de salvare a Italiei şi Spaniei) să fie introduse fără aprobarea Berlinului. Atât cancelaria, cât şi majoritatea parlamentarilor (conservatori şi liberali) din Bundestag s-au declarat împotriva introducerii eurobondurilor, măsură cerută de guvernele spaniol şi italian.

Curtea Constituţională dă însă undă verde pentru asistenţa financiară pentru Grecia, aprobată în luna mai de Bundestag (22,4 de miliarde de euro) şi celor 123 de miliarde cu care contribuie Berlinul la FESF.

Legitimitate de la instanţe

Verdictul instanţei a ajuns în Bundestag chiar în mijlocul dezbaterilor privind planul de salvare a zonei euro şi chiar înainte ca Angela Merkel să ia cuvântul. „Curtea ne-a confirmat astăzi legitimitatea deciziilor", a declarat cancelarul în faţa deputaţilor, amintind că UE înseamnă solidaritate, dar şi responsabilitate din partea fiecăruia.

„A fost o decizie corectă să condiţionăm ajutorul nostru de aplicarea unor măsuri de austeritate", a adăugat Merkel, reiterând opoziţia Berlinului faţă de soluţia eurobondurilor în cazul statelor aflate pe buza prăpastiei.

Revizuirea nu trebuie să fie tabu

„Dacă vom continua să gândim o Europă Unită în pers­pectivă, schimbarea Tratatului nu trebuie să fie un tabu", a spus ea, subliniind că între statele membre cooperarea trebuie să fie mai strânsă. Revi­zuirea Tratatului UE, în sensul acordării Bruxellesului o putere mai mare în deciziile economice şi financiare ale statelor membre, a adus-o recent în discuţie şi ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble. Cancelarul a amintit însă colegilor că „euro reprezintă mult, mult mai mult decât o monedă. El este garantul unei Europe unite". „Dacă eşuează euro, eşuează şi Europa", a avertizat cancelarul german.

Slovacia blochează salvarea datornicilor

În discursul ţinut ieri în Bundestag, cancelarul Angela Merkel i-a asigurat pe parlamentarii care au început dezbaterea privind pachetul de salvare a zonei euro că Germania nu dă niciun semn de recesiune în acest moment. „După o creştere-record de 3,7% în 2010, vom avea şi anul acesta o creştere bună. Am atins deja nivelul de dinainte de criză, mai repede decât ne aşteptam", a declarat Merkel, adăugând că în 2011 deficitul bugetar al Germaniei este estimat la doar 1,5% din PIB. Creşterea ce a urmat pe burse după declaraţii a fost moderată imediat de o veste venită din Slovacia, al cărei Parlament a blocat extinderea Fondului European de Stabilitate Financiară, implicit şi planul de salvare a zonei euro. Potrivit „Le Monde", Legislativul de la Bratislava a amânat votul privind FESF până în luna decembrie (nici atunci nu este sigur că va exista o majoritate în favoarea măsurii), provocând îngrijorare la Bruxelles. Slovacii au fost anul trecut singurii din zona euro care au refuzat ajutorarea Greciei.

" Euro este garantul unei Europe unite. Dacă eşuează euro, eşuează şi Europa. "
Angela Merkel
cancelarul Germaniei

Alte tăieri în Europa

Cancelarul german a avertizat încă o dată Guvernul elen că trebuie să pună în aplicare măsurile de austeritate şi de reechilibrare bugetară. La Atena nu sărbătoreşte nimeni.

Protest italian: „Dacă veţi predica austeritatea, veţi culege revoltă“ 

Asta pentru că urmează noi măsuri de austeritate care să micşoreze cheltuielile statului şi să convingă troica UE, FMI şi BCE să dea totuşi drumul următoarei tranşe de împrumut.

Marea privatizare elenă

Ministrul elen al Finanţelor a promis ieri că va grăbi reformele care ţintesc micşorarea aparatului statului, asigurând că va începe „imediat" privatizările companiilor de stat. Ministrul Economiei, Evangelos Venizelos, susţine că aceste privatizări vor aduce la buget aproximativ 5 miliarde de euro. Grecia a luat un împrumut de 109 miliarde de euro de la FMI şi UE. Anul acesta a mai cerut unul de 109 miliarde de euro, care i-a şi fost aprobat la sfârşitul lui iulie. Discuţiile între delegaţia UE şi FMI la Atena săptămâna trecută din măsurile de austeritate promise, a determinat-o să suspende discuţiile cu Executivul de la Atena pentru zece zile.

Ministrul Venizelos a asigurat că ţara sa, fie ea şi cu o datorie de 142,8% din PIB, nu este paria Europei. Guvernul a promis că în următoarele zile 7.500 de angajaţi la companiile de stat vor ajunge în şomaj tehnic. Ca să nu ceară ajutoare de la stat, şomerii temporari vor primi, timp de un an, circa 60% din salariul de bază. Optimiştii se aşteaptă în cazul Greciei la un deficit bugetar de cel puţin 8,5%, iar guvernanţii spun că atingerea ţintei fiscale cerute de creditori nu este aplicabilă politic. Au dovedit-o grecii care organizează protest după protest faţă de măsurile de austeritate, iar sondajele arată că 75% din ei vor ca Executivul să renegocieze condiţiile împrumutului internaţional. Situaţia nu este roz nici în Italia, care a amânat cât a putut austeritatea promisă UE.

TVA va creşte şi în Italia

Totuşi, presat de UE să pună în aplicare rapid măsurile de reduceri bugetare anunţate luna trecută, Guvernul Berlusconi s-a angajat în final să majoreze TVA-ul (de la 20% la 21%), modificând din nou planul de austeritate care ar trebui să echilibreze bugetul ţării până în 2013. Cu alte cuvinte, vor creşte preţurile, dar şi inflaţia. Criticat atât de opoziţie, cât şi de cel mai mare mare sindicat Cgil, promotorul grevei generale de marţi, noul plan permite angajatorilor să facă mai uşor concedieri. Alte schimbări prevăd introducerea unei taxe speciale pentru veniturile de peste 500.000 de euro (3%), creşterea vârstei de pensionare a femeilor din sectorul privat şi o minirestructurare administrativă în provincii şi regiuni. Măsurile, ce prevăd reduceri totale de circa 50 de miliarde de euro, ajuns deja în Parlament, iar promulgarea este aşteptată cel târziu sâmbătă.

Băncile austriece, sub lupa FMI

FMI nu stă cu ochii doar pe Grecia şi Italia, ci şi pe Austria. Fondul a cerut Guvernului de la Viena „mai mult zel la făcut economie la buget", relatează „Der Standard". Fondul cere Austriei micşorarea cheltuielilor la buget cu 0,5% pe an, începând de la anul, ca să reducă dobânzile pentru credite la 0. FMI este îngrijorat în mod special de angajamentul băncilor austriece în estul şi sudul Europei.

Noi măsuri de austeritate în Ungaria

Pentru a se încadra în cifrele privind reducerea datoriilor, Guvernul ungar va introduce o serie de impozite noi, a declarat premierul Viktor Orban. El a explicat că, din cauza crizei euro, în bugetul din 2012 vor exista deficite de 90-120 de miliarde de forinţi, reprezentând 0,3-0,4% din PIB, aceasta în condiţiile în care creşterea economică va fi de numai de 2%.

Primul obiectiv al guvernului va fi reducerea cu 4% a datoriilor de stat prin plata a două credite, astfel că ele vor ajunge de la 77% la 73% din PIB.„Nu dorim să ajungem în situaţia Greciei", a spus Orban. Este vorba de patru miliarde de euro care vor fi rambursate parţial din rezervele valutare ale Băncii Naţionale, mai ales din valorificarea unor acţiuni din casele fondului de pensii private care au ajuns în proprietatea statului.

Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, a declarat că, pentru a umple găurile din buget, se vor majora o serie de impozite. Astfel, va creşte cu 50% impozitul pe jocurile de noroc, cu 7% cel pe produsele de tutun şi cu 5% la alcool. De asemenea, se va majora preţul produselor petroliere, cu excepţia benzinei.

Într-o cablogramă publicată de WikiLeaks, este citată o declaraţie a premierului ungar care, la o întâlnire cu ambasadorii străini, a afirmat că nu trebuie să se ţină cont de ceea ce a spus în campania electorală. Întrebat de ziarişti cu privire la autenticitatea cuvintelor lui, Orban a răspuns să se ţină cont de ceea ce face, nu de ceea ce spune. Eva Galambos