Salvarea euro şi a Greciei, la ruleta referendumului

Referendumul asupra planului de salvare european anunţat de premierul grec provoacă haos intern şi extern. Datoriile Europei au adus şi primul mare faliment în SUA.

Ore-n şir de negocieri şi discuţii aprinse între liderii europeni, munca de convingere cu creditorii privaţi să preia 50% din datoriile Greciei, toate reuşitele summitului de la Bruxelles de săptămâna trecută au fost aruncate pe apa sâmbetei de premierul grec, Giorgios Papandreu. El a anunţat luni seară că va organiza un referendum, în cadrul căruia grecii vor trebui să spună dacă sunt de acord sau nu cu pachetul de asistenţă european, condiţionat de noi măsuri de austeritate.

„Dacă nu-l vor, nu va fi adoptat acordul. Vom respecta voinţa poporului grec", a asigurat Papandreu. El a explicat că organizează votul popular pentru că are nevoie de un sprijin politic mai larg pentru măsurile fiscale şi reformele structurale cerute de creditorii internaţionali. Premierul va solicita vineri votul de încredere al Parlamentului pe tema aceluiaşi acord european.

Declaraţiile lui Papandreu, ale cărui măsuri de austeritate impuse de troica UE, FMI şi BCE sunt contestate de grecii care ies săptămânal în stradă, au declanşat o criză politică internă, una de credibilitate externă şi au provocat prăbuşirea burselor, începând cu Wall Street, continuând cu Shanghai şi ajungând până la Frankfurt.

Premierul jucător De poker

„Premierul grec joacă poker" şi vrea să obţină susţinerea populaţiei, jucând totul pe o singură carte, comentează revista germană „Focus". Publicaţia aminteşte că la fel ca tatăl şi bunicul său, care au fost şi ei şefi de Guvern, Papandreu este cunoscut ca fiind un „premier-jucător". Primul semn al crizei politice interne provocate de referendum este că miniştrii Executivului de la Atena nu au ştiut până ieri că premierul vrea să organizeze un vot popular în următoarele două luni.

Cancelarul Merkel, comparat de greci cu Hitler

„Ministrul de Finanţe, Evangelos Venizelos, habar n-avea de referendum. Tot ceea ce ştia era votul de încredere la care vrea să se supună premierul", a declarat sub protecţia anonimatului un reprezentant al Executivului de la Atena, citat de Reuters. „Venizelos i-a spus lui Papandreu că ar trebui să-i informeze pe partenerii externi şi aşa a fost compusă o scrisoare de notificare marţi dimineaţă", a declarat oficialul.

Informaţia a fost confirmată ieri după-amiază de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a spus că Bruxelles-ul nu a primit încă nicio notificare oficială din partea Atenei. Ministrul Venizelos, care a purtat negocierile cu UE, FMI şi BCE, a pus mâna pe telefon şi i-a sunat pe câţiva dintre înalţii oficiali din UE. în încercarea de a salva a şasea tranşă de împrumut. Presa pune pe seama agitaţiei de ieri şi faptul că Venizelos a ajuns la spital, acuzând dureri abdominale.

Statutul de membru UE, în pericol

Opoziţia, care critică atât decizia privind referendumul, cât şi acordul de asistenţă cu UE, a cerut organizarea urgentă de alegeri anticipate.  ,,Alegerile sunt o necesitate acum în Grecia", a declarat liderul conservatorilor greci, Antonis Samaras, după o întrevedere cu preşedintele ţării, Karolos Papoulias.

Samaras susţine că referendumul pune în pericol însuşi statutul de membru UE al statului elen. Perspectiva unui vot popular a provocat o adevărată revoltă şi în interiorul partidului socialist din Grecia (PASOK), al cărui membru este şi premierul. Şase deputaţi socialişti i-au cerut demisia lui Papandreu pentru gestul său.

Jon Corzine anunţă falimentul MF Global Holdings

Un vot pentru ieşirea din zona euro

Un alt membru PASOK şi-a dat demisia din Legislativ, reducând majoritatea parlamentară a lui Papandreu la două locuri - 152 din 300 - chiar înainte de votul de încredere de vineri. Referendumul anunţat de şeful Guvernului de la Atena a declanşat şi o avalanşă de indignare pe plan extern, liderii europeni rămând cu impresia că Grecia se foloseşte de acest exerciţiu democratic ca să scape de înţelegerea încheiată cu UE.

Ministrul pentru Europa al Finlandei, Alexander Stubb, susţine că un referendum asupra pachetului financiar ar fi de fapt un referendum asupra rămânerii în zona euro. „Situaţia este atât de încordată, încât ar fi un vot asupra statutului de membru al zonei euro", a spus el.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au discutat ieri după-amiază la telefon despre referendumul elen. Iar una dintre urmările convorbirii a fost că premierul Papandreu a primit o invitaţie la summitul G20, care începe vineri, la Cannes, ca să dea explicaţii tuturor de ce insistă să supună la vot acordul european obţinut cu dificultate la 26 octombrie.

Precedentul din 1932

Cele mai negre veşti vin însă din partea economiştilor, care avertizează că un vot negativ la referendum ar echivala cu declararea falimentului Greciei. „În cazul unui vot «nu», Grecia ar intra imediat în faliment. Nu-i văd rămânând în zona euro", a spus economistul Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel. Dar grecii au mai dat faliment de şase ori. Iar în cazul falimentului din 1932, statul elen a decis tot printr-un referendum să oprească rambursarea datoriei externe.

Italia este vulnerabilă

Experţii atrag atenţia că încetarea plăţilor de către Grecia ar atrage după sine şi o prăbuşire a obligaţiunilor italiene şi spaniole. Acest lucru ar obliga BCE să ia în considerare garantarea nelimitată a tuturor obligaţiunilor statelor din zona euro. Primele semne negative au apărut încă de ieri, când euro s-a depreciat în raport cu dolarul, iar obligaţiunile Italiei au pierdut din valoare, crescând prima de risc. Ministrul de Externe de la Roma îl acuză pe preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, că a contribuit la alimentarea unui „atac speculativ" pe pieţele financiare împotriva Italiei spunând că, dacă UE nu ar fi salvat Grecia, Italia ar fi urmat-o.

"Situaţia este atât de încordată, încât ar fi un vot asupra statutului de membru al zonei euro.''
Alexander Stubb
ministrul pentru Europa  al Finlandei

Primul mare faliment în SUA din cauza Europei

MF Global, una dintre cele mai mari firme de brokeraj din Statele Unite, şi-a declarat falimentul, devenind astfel primul mare grup de pe Wall Street care a căzut victima crizei datoriilor suverane europene. Ca pierderi, este cel de-al optulea mare faliment din istoria SUA şi a provocat imediat căderi pe bursele din întreaga lume.

Bursele din întreaga lume, în cădere liberă din cauza referendumului elen

MF Global deţinea la 30 septembrie active în valoare de 41 de miliarde de dolari şi pasive de 39,7 miliarde. Din aceştia, 6,3 miliarde de dolari erau plasaţi în datoria europeană - obligaţiuni emise de Spania, Italia, Irlanda, Portugalia şi Grecia, a recunoscut MF Global. Le-a cumpărat la un preţ scăzut, sperând că, odată ce Europa îşi va fi rezolvat problema datoriilor, valoarea lor va creşte. Însă valoarea acestora a tot scăzut în ultima vreme, obligând compania să strângă tot mai mulţi bani.

Acţiunile UniCredit au scăzut la bursă 

Mai mult, compania, care se află acum sub investigaţie, ar fi redirecţionat sute de milioane de dolari din banii clienţilor pentru propriile investiţii riscante, relatează "New York Times". Imediat după anunţul că a făcut asemenea investiţii riscante, două dintre cele trei agenţii mari au redus ratingul companiei până la nivelul „junk". În cinci zile, firma şi-a pierdut 67% din valoarea de piaţă.

Va creşte haosul pe pieţe

Clienţii au renunţat la companie, iar investitorii şi-au vândut acţiunile, amintind de evenimentele ce au dus la falimentul Lehman Brothers, în 2008.  Acum, economiştii se întreabă ce alte alte companii financiare americane ar putea fi expuse la datoriile Europei. Compania a fost condusă în ultimul an şi jumătate de Jon Corzine, fost director la Goldman Sachs, devenit ulterior senator şi guvernator de New Jersey, la a cărui campanie a dat o mână de ajutor şi Barack Obama. Falimentul MF Global va antrena probleme mari: printre deţinătorii de acţiuni se numărau instituţii şi fonduri de pensii care îşi vor pierde probabil investiţiile, notează „Los Angeles Times".