Salariile grecilor, reduse retroactiv

Parlamentul elen a votat, ieri-seară, legea privind reducerea salariului minim cu 22%, la 751 de euro, şi pensiile de peste 1.300 euro cu 12%. Aceste măsuri dure, cerute de UE şi FMI, se vor aplica retroactiv, începând cu 14 februarie.

Legislativul elen a aprobat marţi seară, cu puţin înainte de miezul nopţii, legea privind noua serie de reduceri bugetare cerute de creditorii Greciei în schimbul acordării ajutorului financiar în valoare de 130 de miliarde de euro. O majoritate de 202 parlamentari din cei 283 care au participat la vot a aprobat reducerea cheltuielilor în valoare totală de 3,2 miliarde de euro pentru 2012, a anunţat preşedintele de şedinţă, Grigoris Niotis. 80 de deputaţi au votat împotrivă şi unul s-a abţinut, a mai precizat Niotis.  Aceste măsuri se vor traduce mai ales prin reducerea celor mai mari pensii în serviciul public, a salariilor primarilor, prefecţilor şi consilierilor locali.

Pensiile de peste 1.300 de euro, reduse cu 12%

Guvernul elen a început să implementeze măsurile dure de austeritate şi va reduce retroactiv, începând cu 14 februarie,  salariul minim mediu cu 22%, la 751 de euro, potrivit Athenes News Agency. Pentru persoanele cu vârsta sub 25 de ani, salariul minim a fost redus cu 32%, la fel şi pentru stagiari. Potrivit acestei legii, salariul de bază va fi calculat în funcţie de salariul minim sectorial, în care sunt incluse şi prima corespunzătoare de vechime, prima pentru fiecare copil, şi cea de muncă grea şi în mediu insalubru, dar şi prima pentru educaţie.

În plus, Executivul a impus îngheţarea salariilor pentru anumite categorii profesionale până când şomajul va scădea sub 10%, de la 21% cât este în prezent. Totodată, plăţile lunare în contul pensiilor care depăşesc 1.300 euro vor fi reduse cu 12%, iar aşa-numitele pensii suplimentare, plătite din contribuţiile voluntare ale angajaţilor, au fost reduse cu până la 30%. O altă lege ce prevede reducerea cheltuielilor de sănătate şi a pensiilor complementare, de asemenea cerută de troica creditorilor (UE, FMI, BCE), urma să fie adoptată ieri de Legislativul elen în procedură de urgenţă. În acest timp, sindicatele din Grecia au oprit lucrul timp de trei ore, în cadrul  zilei europene de acţiune împotriva măsurilor de austeritate ce a avut loc ieri.

Marţi, mai multe sute de poliţişti, pompieri şi vameşi au protestat faţă de tăierea salariilor lor care merg până la 40 la sută, potrivit sindicatelor. Unii dintre manifestanţi au ars drapelul nazist în faţa Parlamentului de la Atena.

Şefa FMI cere un „joc corect"

Pe de altă parte, premierul grec, Lucas Papademos, a discutat, ieri, la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, despre găsirea unor noi surse de capital pentru impulsionarea creşterii economice şi a investiţiilor. Vorbind despre măsurile de austeritate necesare pentru ieşirea Greciei din zona periculoasă a falimentului, şefa FMI, Christine Lagarde, spune că statul elen şi băncile s-au complăcut ani de zile într-o situaţie periculoasă şi că acum sunt mai multe şanse ca Elada să-şi revină „dacă toţi partenerii îşi joacă rolul corect".

„Timp de ani de zile, Grecia nu a dat atenţie competivităţii sale şi s-a complăcut în această situaţie, la fel ca şi băncile care au privit eurozona precum o zona unică de risc şi unele dintre ele au crezut că a împrumuta Germania sau Grecia e totuna", a subliniat Lagarde.

În acest moment, însă, „dacă toţi partenerii şi toţi jucătorii îşi joacă rolul corect, Grecia ar trebui să-şi revină", a mai precizat şefa FMI. Asta înseamnă, în opinia sa, ca „partenerii europeni să ajute Atena să meargă înainte, iar asta va necesita finanţare pe termen lung, iar populaţia greacă şi autorităţile elene să se concentreze pe implementarea programului convenit cu UE,FMI şi BCE" .

751 de euro va fi salariul minim mediu în Grecia după tăierea de 22 la sută decisă de Parlament.

Austeritatea scoate sindicaliştii în stradă

Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) a organizat, ieri, mişcări de protest în toată Uniunea Europeană pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de politica de austeritate promovată de la Bruxelles. La manifestaţii au participat mii de persoane. Sindicaliştii solicită Uniunii Europene să dea prioritate „locurilor de muncă şi justiţiei sociale" şi să nu se concentreze numai pe stabilitatea bugetară şi pe măsurile de ajustare fiscală. Mişcările de stradă au fost organizate în ajunul summitului UE din 1 şi 2 martie, în timpul căruia ar trebui să se semneze noul pact de disciplină bugetară europeană.