Adevarul.ro

În timp ce europenii strâng punga, americanii stimulează economia, pompând alte zeci de miliarde de dolari. Preşedintele Barack Obama a trimis o scrisoare Congresului prin care cere din nou bani pentru popor: 50 de miliarde de dolari.

Într-o scrisoare trimisă Congresului sâmbătă, Obama a cerut aprobarea unui fond de urgenţă, de 50 de miliarde de dolari, pentru a salva locurile de muncă „a sute de profesori, pompieri şi poliţişti" şi pentru a-i ajuta pe micii întreprinzători.

Mai citeşte şi:

Analiză: Cum se manifestă criza în fiecare stat din Uniunea Europeană

Cum anul acesta au fost concediaţi 84.000 de angajaţi din sectorul public, Obama propune un program redus de lucru, argumentând că în acest fel costurile vor fi mai mici decât dacă vor fi disponibilizaţi alţi oameni.

Metoda  este folosită şi de Guvernul german („Kurzarbeit"), care a reuşit să ţină astfel în frâu şomajul (7,7% în luna mai, în scădere). Pe lângă acest pachet, Guvernul a conceput un nou plan de stimulente fiscale, ce va adăuga alte 134 miliarde de dolari la deficitul federal.

În realitate, doar 79 de miliarde sunt cu adevărat stimuli fiscali, care se traduc prin noi beneficii pentru şomeri şi resurse suplimentare pentru Medicaid, programul de sănătate destinat persoanelor cu venituri reduse, notează „The Economist".

Dacă propunerile preşedintelui vor fi aprobate de Congres, suma totală a stimulilor fiscali în era Obama va depăşi un trilion de dolari.

Politici opuse

În timp ce Washingtonul a luat încă de anul trecut primele măsuri, europenii s-au urnit cu greu, fie din cauza neînţelegerilor, fie din convingerea că planurile americane vor fi suficiente pentru a-i scoate şi pe ei din criză. Astfel, Europa abia ia primele măsuri de austeritate şi, mai puţin, de relansare economică, în timp ce SUA se pregătesc de un nou pachet de stimuli financiari.

Europenii bat toba pe reducerea deficitului bugetar, în timp ce americanii preferă să injecteze bani pentru a ajuta economia. Tot mai des, voci de la Bruxelles îi ameninţă cu sancţiuni pe cei care nu vor reuşi în vitorul apropiat să aibă un deficit bugetar apropiat de 3% din PIB. Washingtonul nu se gândeşte momentan la scăderea deficitului - care a atins 10,6% din PIB (peste 1,4 trilioane de dolari).

În ceea ce priveşte datoria publică, Statele Unite depăşesc cu mult statele europene, cu excepţia Greciei (115,1%). Săptămâna trecută, datoria SUA a depăşit pentru prima dată cifra de 13.000 miliarde de dolari, adică 88% din PIB.

Casa Albă se aşteaptă ca deficitul să ajungă la 15.550 de miliarde de dolari în anul fiscal 2010 şi la 19.600 miliarde de dolari până în 2015. Dacă însă la datoria publică se adaugă şi datoriile organismelor de refinanţare ipotecară - garantate de stat - datoria SUA depăşeşte în acest moment 110% din PIB.

„Acceleraţie acum, frână mai târziu"

„Acceleraţie acum, frână mai târziu": este descrierea plastică a politicii fiscale a lui Obama. Asta se traduce prin deficit mare pe termen scurt pentru a impulsiona economia, iar pe termen lung reducerea deficitului şi a datoriei publice.

Când se va întâmpla însă această schimbare de politică fiscală nimeni nu ştie. Opiniile economiştilor referitor la strategia americană sunt împărţite. Cei care o susţin aduc ca argument faptul că economia SUA înregistrează creştere, spre deosebire de majoritatea ţărilor europene.

OECD estimează că în 2010 creşterea economică va fi de 3,2%, faţă de 2,5% în noiembrie, anul trecut. Criticii argumentează că această creştere poate fi „înşelătoare", mai ales când nu este însoţită şi de o revenire a consumului intern.

Nici situaţia exporturilor nu este tocmai bună, mai ales că Guvernul se baza pe acestea, după „epuizarea" stimulilor. Contextul s-a modificat deoarece Europa va concura cu SUA pe aceleaşi pieţe, plus că europenii nu vor mai exporta prea multe mărfuri din America.

Critici democrate

Intenţia preşedintelui nu este privită cu ochi buni de republicani şi chiar de unii democraţi. John Boehner, liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, a calificat drept „iresponsabilă" decizia de a cheltui mai mult, în condiţiile reducerii unor taxe.
Steny Hoyer, liderul democraţilor din Senat, mărturiseşte că există „o oboseală a cheltuielilor" atât la Capitol Hill, cât şi întreaga ţară. El este de părere că Guvernul ar trebui să arunce mai întâi un ochi asupra banilor neutilizaţi din precedentul pachet de stimulare.

Americanii se opun austerităţii europene

Relaţiile dintre politicienii americani şi cei europeni sunt mai rele decât par, transmite UPI. Surse europene "bine plasate" au declarat pentru agenţia americană că, săptămâna trecută, la întâlnirea miniştrilor de Finanţe din G20, a avut loc o ceartă aprinsă între secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, şi Jean-Claude Trichet, şeful Băncii Centrale Europene.

Totul a început când Geithner a făcut apel la europeni să pună frână măsurilor de austeritate, spunând că stagnarea economică a blocului european este ultimul lucru de care are nevoie economia globală în acest moment. El a arătat că diferitele pachete de stimulare au dat rezultate, că economiile emergente merg bine şi că SUA îşi revine, dar că acest curs pozitiv nu poate fi păstrat dacă europenii apasă pe frâne.

Spirite încinse

Geithner a mai fi spus că reducerile masive de cheltuieli ale europenilor sunt echivalente cu deflaţia din 1931, care s-a adăugat colapsului pieţei de capital din1929. În urma acestor reproşuri, Trichet, cu faţa roşie şi cu tonul ridicat, s-a întors către Geithner  spunând:

„Cum îndrăznesc americanii să vorbească în acest fel, când întreaga criză a fost vina lor?". El a amintit că prăbuşirea pieţei ipotecilor din SUA şi goana nebună după câştig a Wall Street-ului au fost cele care au adus economia mondială în această stare şi le-ar fi reproşat americanilor că nu-şi asumă niciun fel de responsabilitate şi că refuză să împartă povara.

Trichet a spus că reducerile de cheltuieli din Europa vor ajuta de fapt economia mondială, refăcând încrederea în pieţe, care a fost zguduită de problema datoriilor suverane ale Greciei şi de îngrijorările privind alţi membri ai zonei euro.