SUA, părăsite de aliaţii din Irak

"Coaliţia de voinţă", care s-a raliat în jurul Americii pentru a sprijini invazia şi ocupaţia Irakului, este din ce în ce mai subţire, ultimii care iau în calcul retragerea fiind

"Coaliţia de voinţă", care s-a raliat în jurul Americii pentru a sprijini invazia şi ocupaţia Irakului, este din ce în ce mai subţire, ultimii care iau în calcul retragerea fiind britanicii, sud-coreenii şi polonezii

"Coaliţia de voinţă", cum a numit preşedintele Bush grupul ţărilor care au sprijinit invazia Irakului din 2003 şi ocupaţia ulterioară, a devenit, treptat, o coaliţie a "lipsei de voinţă".

Britanicii şi sud-coreenii, cea de-a doua respectiv a treia forţă militară ca mărime din Irak, după SUA, vorbesc despre retragere. Alte ţări, cu contingente mai mici, cum sunt Danemarca şi Lituania, s-au retras deja în august.

După patru ani şi jumătate de luptă, fără rezultate concrete, trupele au părăsit luni oraşul Basra. Marea Britanie, cel mai important aliat al SUA în Irak, a anunţat o nouă reducere de trupe până la sfârşitul anului: de la 5.500 la 3.000 de soldaţi.

Baza britanică va rămâne la aeroportul situat lângă Basra. Retragerea soldaţilor din interiorul oraşului, din vechiul palat al lui Saddam Hussein, este văzut ca un "preludiu" al retragerii totale din Irak, despre care experţii în apărare spun că ar crea haos şi relaţii încordate cu americanii. Numărul total al soldaţilor britanici a fost deja redus de la 7.500 - în timpul invaziei din 2003 - la 5.500. "Retragerea a fost organizată şi planificată", a declarat premierul britanic Gordon Brown pentru BBC.

Giles Merrit, directorul grupului de experţii "Security & Defense Agenda" de la Bruxelles, a declarat că nu există victorie sau înfrângere când vorbim de Irak. "Situaţia va deveni din ce în ce mai complicată şi va fi din ce în ce mai greu pentru irakieni. În Irak nu vor fi câştigători, ci numai învinşi. Pentru britanici, retragerea este un semn că armata nu mai are resurse."

Coreea de Sud s-ar putea retrage în decembrie

Guvernul Coreei de Sud, a treia forţă militară ca mărime din Irak, după SUA şi Marea Britanie, şi-a anunţat deja intenţia de retragere până la sfârşitul anului. Un număr de 545 de soldaţi sud-coreeni pleacă astăzi în Irak, relatează presa de la Seul, ca parte a programului de rotare a trupelor din unitatea Zaytun, de 1.200 de soldaţi, staţionată la suburbiile oraşului Irbil, la 350 de kilometri nord de Bagdad.

În mod normal, misiunea lor ar fi de şase luni, dar perioada ar putea fi redusă la numai patru luni, în condiţiile în care ei se vor întoarce acasă în decembrie. Guvernul de la Seul a fixat luna septembrie drept deadline pentru elaborarea unui plan de retragere a trupelor.

"Ne pregătim să înaintăm un raport Adunării Naţionale", a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Kim Hyung-gi. Surse militare citate de presa sud-coreeană afirmă că există o dezbatere aprinsă pe tema retragerii trupelor. Unii susţin amânarea retragerii cu un an, în condiţiile unei posibile reduceri a trupelor, iar opinia publică este împărţită. O mare parte a sud-coreenilor a devenit reticentă la dispunerea de trupe în Irak din cauza recentei crize a ostaticilor din Afganistan.

Polonia va lua o decizie în această toamnă

Polonia, care şi-a prelungit misiunea în Irak până la sfârşitul lui 2007, va decide în privinţa retragerii sau nu a trupelor în această toamnă, a declarat ministrul apărării, Aleksander Szczyglo, la începutul lui august. Szczyglo a declarat că, în eventualitatea retragerii, există şi un plan de evacuare pentru irakienii care lucrează pentru armata poloneză.

Actualmente există circa 900 de soldaţi polonezi în Irak. Danezii şi-au retras cei 460 de soldaţi din Basra luna trecută, iar lituanienii şi-au retras şi ei, tot în august, micul contingent de 50 de soldaţi care a servit sub comanda daneză.

Din 2003, când trupele lituaniene s-au alăturat coaliţiei, peste 750 de soldaţi au fost trimişi în Irak.

România are 600 de soldaţi în Irak

România este a şasea forţă militară ca mărime în Irak, cu 600 de soldaţi aflaţi în zona Basra şi la nord de Bagdad. Ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat recent, pentru agenţiile de presă internaţionale, că retragerea lor "rămâne un scop politic al PNL, dar care nu poate fi realizat decât prin consultarea şi cu aprobarea aliaţilor".

"Din păcate, aceste consultări întârzie, dar pentru noi retragerea trupelor rămâne o prioritate", a spus Meleşcanu. El a precizat că prioritare trebuie să fie operaţiunile sub mandate ONU, NATO, UE şi OSCE.

Menţinerea trupelor româneşti în Irak este o temă de dispută între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Anul trecut, propunerea PNL de retragere a soldaţilor a fost respinsă de Traian Băsescu şi de CSAT. Premierul Tăriceanu susţine că prezenţa soldaţilor români este nepopulară şi nu mai este utilă.

Actuala componenţă a coaliţiei:

SUA - 160.000 de soldaţi;

Albania -120 de noncombatanţi, la Mosul;

Armenia - 46 de soldaţi, sub comandă poloneză;

Australia - 550 de soldaţi, în sudul Irakului;

Azerbaidjan -150 de soldaţi, lângă oraşul Hadid;

Bosnia-Herţegovina - 36 de soldaţi;

Marea Britanie - 3.000 de soldaţi;

Bulgaria - 155 de soldaţi, la nord de Bagdad;

Cehia - 99 de soldaţi;

El Salvador - 380;

Estonia - 35,

Georgia - 900 de combatanţi, medici şi persoanal de întreţinere, la Baquba,

Kazahstan - 27 de soldaţi,

Letonia -125,

Macedonia - 40,

Moldova - 11 experţi în dezamorsarea bombelor,

Mongolia -160,

Polonia - 900 noncombatanţi,

România - 600 de soldaţi la Basra şi în Nordul Bagdadului,

Slovenia - 4 instructori militari;

Coreea de Sud - 1.200 la Irbil.

Ţări care şi-au retras trupele

Nicaragua
(februarie 2004);
Spania (aprilie 2004);
Republica Dominicană (mai 2004);
Honduras (mai 2004);
Filipine (iulie 2004);
Thailanda (august 2004);
Noua Zeelandă (septembrie 2004);
Tonga (decembrie 2004)
Portugalia (februarie 2005);
Olanda (martie 2005);
Ungaria (martie 2005);
Singapore (martie 2005);
Norvegia (octombrie 2005);
Ucraina (decembrie 2005);
Japonia (iulie, 2006);
Italia (noiembrie 2006);
Slovacia (ianuarie 2007).

Peste 4.000 de soldaţi au murit în Irak

Numărul total al soldaţilor forţei de coaliţie care au murit în Irak, începând din 2003, este de 4.019, dintre care 3.722 sunt americani.

Numai în luna august a acestui an au murit 64 de soldaţi americani, în timp ce peste 300 au fost răniţi. În iulie, numărul victimelor în rândul trupelor americane a fost de 79.

Potrivit Departamentului pentru Apărare al SUA, numărul total al răniţilor, înregistrat de la începutul războiului, este de 27.400. În plus, datele oficiale arată că peste 1.000 de contractori, reprezentanţi ai unor firme americane, au murit în Irak în cei patru ani şi jumătate care au trecut de la începutul războiului.

Forţele de coaliţie nu au ţinut o socoteală strictă a numărului civililor irakieni ucişi, însă datele bazate pe ştirile apărute în presă arată că este vorba de circa 70.000 de victime. Nici guvernul irakian nu are o cifră exactă, însă Ministerul Sănătăţii de la Bagdad estimează că s-au înregistrat în jur de 150.000 de morţi în rândul civililor.

SUA ar putea decide numai o reducere simbolică de trupe

Consilierii David Petraeus şi Ryan Crocker l-au sfătuit pe George W. Bush să păstreze actuala strategie.
Comandantul trupelor americane în Irak, generalul David Petraeus, şi ambasadorul SUA în Irak, Ryan Crocker, l-au sfătuit pe preşedintele George W. Bush să păstreze strategia actuală şi este puţin probabil ca acesta să decidă mai mult decât o reducere simbolică de trupe, transmite AP.

Acestea au fost recomandările celor doi consilieri, în ciuda faptului că, potrivit unui raport guvernamental, oficialii de la Bagdad nu au îndeplinit standardele politice, militare şi economice trasate de congres. "Preşedintele Bush pare decis să păstreze liniile politicii anunţate în ianuarie" , a declarat, pentru AP, un oficial al Administraţiei Bush.

Retragerea, abia în martie 2008

Generalul David Petraeus a indicat, marţi, că ar putea recomanda începerea retragerii trupelor SUA de pe teritoriul irakian în martie anul viitor, într-un interviu acordat canalului de televiziune ABC, preluat de AP şi AFP.
Generalul a fost întrebat dacă trupele americane ar putea fi reduse în martie 2008. "Calculele dumneavoastră par corecte.

Capacităţile forţelor noastre militare au o limită şi de aceea în recomandările mele voi ţine cont de efortul care le-a fost cerut, deşi recomandările nu vor fi dominate de acest aspect", a explicat Petraeus.
El a apreciat că prezenţa trupelor americane în Irak corespunde operaţiunilor antiinsurecţionale, care, "istoric vorbind, pot dura cel puţin 9-10 ani".

Generalul Petraeus şi ambasadorul SUA la Bagdad, Ryan Crocker, urmează să fie audiaţi săptămâna viitoare în Congres în legătură cu evoluţia situaţiei politice şi de securitate din Irak.

În contextul în care congresmenii democraţi, majoritari în forul legislativ, îl presează pe preşedintele George W. Bush să prezinte un calendar al retragerii trupelor, administraţia acestuia susţine că trebuie să aştepte raportul celor doi înalţi responsabili înainte de a se putea pronunţa.

Australia rămâne, deocamdată

Vizitat de preşedintele George W. Bush cu ocazia summitului APEC, John Howard, vajnicul premier australian proamerican, a respins, ieri, încă o dată şi la fel de straşnic ideea retragerii Australiei din ce a mai rămas din coaliţia internaţională care a atacat Irakul.

Pretendentul la şefia guvernului australian în alegerile de peste trei luni, laburistul Kevin Rudd, cu mai multe opţiuni populare decât premierul conservator care va candida pentru al cincilea mandat, a promis însă poporului o retragere până la jumătatea anului viitor.

Decizie impopulară

Şef al guvernelor australiene din 1996 încoace, John Howard şi-a văzut popularitatea erodată, mai ales din cauza sprijinirii până în pânzele albe a politicii administraţiei Bush şi, mai ales, a trimiterii de trupe în Irak. Atitudinea cel puţin a unei părţi a populaţiei australiene faţă de preşedinţia lui George W. Bush a fost evidentă în protestele antiamericane organizate la Sydney, la care au participat de la oengişti la elevi.

Chiar şi pe acest fundal, John Howard l-a asigurat pe prietenul şi aliatul George W. Bush că Australia îşi menţine cei 1.500 de militari din Irak - mesajul către australieni fiind că doar 500 dintre aceştia au misiuni combatante, restul având doar activităţi de suport. În 2003, Australia era a patra forţă a "coaliţiei voinţei", după SUA (130.000), Marea Britanie (8.500), Coreea de Sud (2.300) şi înaintea Poloniei (900) sau României (865).

Până la mijlocul lui ianuarie, în Australia vor avea loc legislative, iar Partidul Laburist îşi face campanie, cu şanse, pe seama negocierii unui calendar de retragere cu partenerul strategic american din Asia. În promisiunile sale, Kevin Rudd se referă la o înlocuire a prezenţelor armate cu şarje diplomatice care să implice ONU, Franţa, Germania şi vecinii arabi în reconstrucţia năruitului stat irakian. (Petre Munteanu)