SUA: buget dur disputat în Congres

Camera Reprezentanţilor a respins solicitarea preşedintelui Barack Obama de  a mări plafonul datoriei federale până la 14.3 trilioane $. Democraţii vor mărirea plafonului legal al datoriilor federale, dar republicanii nu susţin măsura decât însoţită de mari tăieri de cheltuieli.

Votul de marţi nu a fost unul real, ci doar o simulare organizată demonstrativ de republicani pentru a avertiza administraţia Obama că măsura nu va fi adoptată de Congres decât dacă este însoţită de tăieri mari ale cheltuielilor bugetului federal. Au existat 318 voturi „împotrivă" şi numai 97 „pentru". Chiar şi unii democraţi au votat alături de republicani. Administraţia Obama a solicitat o mărire a plafonului legal de îndatorare federală până la 14,3 trilioane de dolari. Ultima creştere a acestui plafon a fost în februarie 2010, până la 14,2 trilioane de dolari, limită care a fost atinsă la 16 mai 2011.

Într-o scrisoare trimisă Congresului la 16 mai, secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, a declarat o „perioadă de suspendare a emiterilor de bonduri" şi a cerut majorarea limitei. Sondajele arată că publicul nu susţine o creştere şi mai mare a plafonului de îndatorare, chiar dacă Departamentul Trezoreriei are nevoie de bani pentru a evita imposibilitatea achitării altor datoriilor existente, care ar arunca ţara înapoi în recesiune şi ar zgudui pieţele financiare din întreaga lume. Datoriile SUA sunt încă privite drept una dintre cele mai sigure investiţii.

Întâlnire la Casa Albă

Obama i-a invitat ieri pe republicanii din Camera Reprezentanţilor la Casa Albă pentru a-şi susţine cauza. Până acum, republicanii şi democraţii au identificat sute de miliarde în posibile tăieri de cheltuieli şi ambele părţi spun că, în cele din urmă, pot identifica economii de peste un trilion de dolari. Dar disputa rămâne asupra capitolelor de buget unde vor fi operate cele mai multe reduceri. Democraţii nu vor să aprobe tăieri de la bugetul Sănătăţii, decât dacă republicanii acceptă creşteri de taxe şi impozite.

 Fricţiuni transatlantice

Michel Barnier, comisarul european pentru Piaţă Internă şi Servicii, s-a întâlnit ieri la Washington cu secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner, într-un context al fricţiunilor transatlantice privind reglementările bancare convenite în urma crizei economice şi a colapsului băncii americane Lehman Brothers.

Într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută lui Geithner, Michel Barnier a arătat că Bruxellesul are reguli mai dure decât Washingtonul pe piaţa financiară şi a cerut SUA să ia măsuri similare, pentru a împiedica băncile americane să aibă un avantaj incorect pe piaţa financiară faţă de cele europene. El s-a referit mai ales la regulile existente privind mărimea capitalului băncilor şi la cele referitoare la bonusurile bancherilor. „Trebuie să avem aceleaşi reguli de joc şi asta trebuie să fie o realitate, nu numai un slogan", arată el într-o scrisoare trimisă SUA în 27 mai şi consultată de „Financial Times".

Limitarea bonusurilor bancherilor

Acum doi ani, la Pittsburgh (Pennsylvania), Grupul G20 al celor mai industrializate ţări a adoptat un acord privind combaterea riscurilor de pe piaţa financiară. Ulterior, SUA au introdus, în principal, reguli-cadru neobligatorii pentru a implementa acordul. Oficialii Uniunii Europene spun că administraţia Obama nu avansează destul de repede cu implementarea reglementărilor. Potrivit lui Barnier, abordarea americană „lasă prea multă libertate instituţiilor financiare" şi le permite „să ocolească principiile convenite global".

Barnier a insistat ca SUA să limiteze bonusurile bancherilor, măsură considerată esenţială de către UE pentru ca directorii executivi americani să nu mai fie stimulaţi să-şi asume riscuri excesive. „Cred că sunteţi de acord că bonusurile bancherilor reprezintă o chestiune care continuă să cauzeze indignare publică. Rezolvarea acestei chestiuni e importantă pentru reinstituirea încrederii cetăţenilor în sistemul financiar", a scris Barnier.Totuşi, comisarul european ar putea primi şi el reproşuri de la americani privind faptul că Bruxellesul a îmblânzit unele aspecte privind înăsprirea cerinţelor referitoare la capitalul instituţiilor bancare. 

14,3 trilioane de dolari este noul plafon al datoriei federale a SUA, supus aprobării Congresului.