Ruşii pun cruce „conductei ortodoxe“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moscova ar putea renunţa la conducta transbalcanică de transport al petrolului rusesc de la Caspica spre vestul Europei. Moscova a rămas singurul finanţator al proiectului de oleoduct Burgas-Alexandrupolis, Bulgaria şi Grecia având probleme cu banii.

Societăţile ruse implicate în construcţia oleoductului Burgas-Alexandrupolis (cunoscut şi sub denumirea de „conducta ortodoxă") au probleme şi se gândesc chiar la abandonarea proiectului, scria, zilele trecute, publicaţia „Vedomosti". Conducta, cu o lungime de 280 de kilometri, ce urma să facă legătura între portul bulgar de la Marea Neagră, Burgas, şi cel grec de la Marea Egee, Alexandrupolis, urma să transporte petrolul provenit din zona Mării Caspice spre vestul Europei, ocolind tranzitul destul de congestionat prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Acest oleoduct urma să fie dat în exploatare anul acesta, dar începerea lucrărilor s-a tot amânat. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al premierului Vladimir Putin, a contrazis informaţia potrivit căreia Rusia şi-ar fi pierdut tot interesul pentru oleoductul Burgas-Alexandrupolis sau că este pe cale de a ieşi din proiect.

La rândul său, purtătorul de cuvânt la Transneft, Igor Diomin, a declarat: „Nu intenţionăm să dizolvăm compania care se ocupă de gestionarea acestui proiect, dar ne vom reduce cheltuielile". Diomin a adăugat că Rusia are de gând să reducă personalul şi finanţarea companiei Trans Balkan-Pipeline, care gestionează acest proiect.

Ruşii, singurii finanţatori

Totuşi, Rusia a rămas singurul finanţator al proiectului Burgas-Alexandrupolis, după ce Bulgaria şi apoi Grecia au renunţat să mai contribuie financiar, Sofia acumulând o datorie de 6 milioane de euro, mai scrie „Vedomosti". Anul trecut, Bulgaria a anunţat că „nu mai este cointeresată" de realizarea proiectului „Burgas-Alexandrupolis" şi a întrerupt finanţarea. Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că decizia guvernului „a fost influenţată de accidentul produs în Golful Mexic, la platforma petrolieră a companiei British Petroleum". Şi Grecia a refuzat să meargă mai departe din cauza problemelor financiare prin care a trecut ţara, cu toate că, miercuri, premierul grec spunea că ţara a aprobat proiectul.

Presiuni asupra Bulgarei

O sursă apropiată dosarului a declarat pentru AFP că „Rusia nu va părăsi afacerea, dar o va îngheţa până ce bulgarii îşi vor da acordul". Sunt voci care spun că aceasta ar putea fi o modalitate prin care Rusia ar încerca să forţeze mâna Bulgariei pentru a-şi da avizul de mediu pentru acest oleoduct. Ministrul bulgar al Finanţelor, Simeon Djankov, a declarat, citat de agenţia Sofia Echo, că Bulgaria va aştepta studiul privind evaluarea impactului asupra mediului a acestei conducte înainte de a se angaja în proiect. Djankov a recunoscut că ţara sa nu şi-a plătit contribuţia la acest proiect şi că nu va debloca niciun ban până când nu se va face evaluarea privind impactul asupra mediului. El a subliniat că ruşii nu au anunţat Sofia că se retrag din acest proiect, dar, dacă o vor face, Bulgaria nu ar pierde nimic şi nici nu ar putea fi acuzată de eşecul afacerii. Grecii au dat vina şi ei pe bulgari. Vicepremierul Theodoros Pangalos declara la sfârşitul anului trecut că realizarea Trans-Balkan Oil Pipeline Burgas-Alexandrupolis este un obiectiv prioritar al guvernului grec, dar, din păcate, va fi greu de realizat.

„De fiecare dată când forţele politice proamericane câştigă alegerile în Bulgaria, proiectul oleoductului este în pericol", spunea Pangalos. Ziarul rus „Vedomosti" scrie că Rusia se concentrează acum pe realizarea proiectului Samsun-Ceyhan, pentru care a semnat, în octombrie 2009, un acord interguvernamental cu Turcia şi Italia. În decembrie anul trecut, viceprim-ministrul rus Igor Secin a declarat că Moscova speră să semneze cu Ankara, până în martie, un acord pentru participarea la acest proiect. Oleoductul Samsun-Ceyhan este conceput să transporte până la 70 de milioane de tone de ţiţei pe an între porturile turceşti Samsun de la Marea Neagră şi Ceyhan (Mediterana).

În momentul de faţă, 85 de milioane de tone de petrol sunt transportate prin strâmtorile Turciei, spune analistul economic rus Denis Borisov, citat de „Vedomosti". Aceasta este capacitatea maximă, subliniază el. Transneft a avertizat că tarifele de transport prin conducte ar putea depăşi de trei ori costul aprovizionării prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele.

“Nu intenţionăm să dizolvăm compania care se ocupă de gestionarea acestui proiect, dar ne vom reduce cheltuielile."
Igor Diomin purtător de cuvânt  la Transneft

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite