Rusia, sub ţarul Putin

Relaţiile cu Occidentul au ajuns aproape ca acelea din timpul Războiului Rece. Moscova nu-şi va schimba tonul până după alegerile prezidenţiale de anul viitor. Spre deosebire de

Relaţiile cu Occidentul au ajuns aproape ca acelea din timpul Războiului Rece. Moscova nu-şi va schimba tonul până după alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Spre deosebire de predecesorul său, Boris Elţîn, care nu a încercat să supere prea tare Occidentul, Vladimir Putin a jucat o altă carte, imediat de la venirea sa la putere. Imaginile promovate intens de mass-media ruse, din vacanţa siberiană a liderului de la Kremlin, au arătat că, în comparaţie cu omologii săi europeni sau americani, Putin preferă să poarte pantaloni militari în timpul liber, şi nu blugi.

După ce a privit mult timp de pe margine cum alţii conduc lumea, Moscova a revenit în joc, decisă să reacţioneze la "provocările" SUA şi NATO. Apropierea acestora de graniţele Rusiei, prin proiectul scutului antirachetă din Europa Centrală, a fost percepută ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Noul război rece îşi are originile în discursul lui Putin de anul trecut, de la München. În cadrul unei conferinţe pe probleme de securitate, în faţa a numeroşi miniştri ai apărării din statele occidentale, preşedintele rus a acuzat administraţia Bush că încearcă să creeze o lume unipolară.

Discursul a fost primit "cu aplauze" în Rusia. Presa l-a felicitat pe Putin pentru că i-a pus pe occidentali la respect. În Europa şi SUA, afirmaţiile sale au provocat o reacţie cu totul diferită. Vestul era deja îngrijorat de folosirea resurselor energetice drept armă, de atacurile verbale la adresa fostelor ţări sovietice şi de revenirea la o guvernare din ce în ce mai autoritară.

De la acel discurs, prăpastia dintre Occident şi Rusia s-a adâncit şi mai mult, existând neînţelegeri în privinţa ambiţiilor nucleare ale Iranului, problema irakiană, viitorul provinciei Kosovo şi mai ales extinderea NATO. Relaţiile ruso-britanice au ajuns la un punct critic după asasinarea prin otrăvire cu poloniu a fostului agent KGB Aleksandr Litvinenko.

Politica SUA, comparată cu cea a lui Hitler

În mai, liderul de la Kremlin a ţinut un alt discurs care a dat fiori ascultătorilor. Prezent la a 62-a aniversare a victoriei asupra Germaniei naziste, Putin a comparat politica americană pe plan mondial cu cea a celui de-al Treilea Reich.

O altă ţintă a fost un stat membru al UE, Estonia. Preşedintele rus a criticat mutarea monumentului soldatului sovietic din centrul capitalei estoniene într-un cimitir al eroilor necunoscuţi.

Măsura autorităţilor de la Tallinn nu a rămas nepedepsită, site-urile guvernamentale ale principalelor cotidiene şi partide politice fiind atacate de hackeri. Summitul UE-Rusia, organizat la Samara, cu scopul de a mai detensiona relaţiile, nu a făcut decât să le înrăutăţească, după ce membrii unei grupări de opoziţie conduse de Garry Kasparov au fost arestaţi în apropiere de locul de desfăşurare a summitului.

Episodul următor a fost marcat de ameninţările cu oprirea livrărilor de ţitei către Belarus, amintind de păţania Ucrainei din 2006, "pedepsită" pentru Revoluţia Portocalie.

Retragere din CFE

Cele mai mari tensiuni dintre Rusia şi Occident s-au înregistrat în zona militară. În replică la scutul american antirachetă, Rusia a decis să se retragă din Tratatul privind armele convenţionale din Europa. Pe 17 august a avut loc o nouă demonstraţie de forţă a Moscovei. Preşedintele Putin a dat ordin pentru reluarea zborurilor strategice. 20 de bombardiere au patrulat deasupra oceanelor Pacific, Atlantic şi Arctic.

În aceeaşi zi, Londra a precizat că două avioane britanice au interceptat un bombardier rusesc în spaţiul său aerian. Cea mai recentă implicare a Rusiei în "lupta pentru supremaţia mondială" este reprezentată de nominalizarea-surpriză a cehului Josef Tosovski pentru postul de director al FMI, în condiţiile în care UE a decis să îl sprijine pe francezul Dominique Strauss-Kahn.

În ciuda acestor tensiuni, majoritatea analiştilor consideră că Rusia şi Occidentul vor reuşi în cele din urmă să găsească o cale de reconciliere. Mai ales că ei pun nostalgia lui Putin după era sovietică drept o strategie pentru apropiatele alegeri parlamentare şi prezidenţiale.

UE aşteaptă viitorul locatar de la Kremlin pentru a-şi ameliora relaţiile cu Rusia

Cei 27 păreau resemnaţi, la sfârşitul săptămânii trecute, cu ideea că relaţiile lor cu Rusia vor rămâne dificile cel puţin până la alegerile prezidenţiale din martie, când va fi cunoscut numele succesorului lui Vladimir Putin, notează AFP.

"În perioada electorală actuală, nu ne putem aştepta ca următorul summit UE-Rusia să fie revoluţionar", a explicat şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, după o discuţie cu miniştrii europeni de externe despre pregătirea summitului UE-Rusia din 26 octombrie din Portugalia.

"Sunt sigur că unele probleme concrete vor putea fi rezolvate, dar nu toate. Va trebui să aşteptăm pentru a vedea cum Rusia şi Uniunea Europeană pot acţiona credibil pentru a construi o adevărată relaţie strategică", a adăugat Solana. Pentru moment, această relaţie strategică pe care o doresc Cei 27 rămâne "teoretică", a subliniat el. Un diagnostic împărtăşit de toţi miniştrii europeni, potrivit ministrului suedez de externe, Carl Bildt.

"Toată lumea este de acord că la ora actuală nu avem o relaţie strategică cu Rusia, deşi ne-ar plăcea să avem", a spus el. Pentru a ajunge la o astfel de relaţie, lipsesc două ingrediente esenţiale, crede Bildt: "Încrederea reciprocă şi dialogul".

"Vom vedea dacă vom reuşi după schimbările aşteptate în Rusia", a mai spus el, referindu-se la alegerile parlamentare din decembrie şi prezidenţiale din martie.

Putin vrea o nouă ordine economică a lumii

Lumea are nevoie de o nouă ordine economică mondială care să susţină mai mult ţările emergente aflate în dezvoltare rapidă, a declarat preşedintele rus. Putin a adăugat că rubla ar putea fi o alternativă la dolar pentru rezervele valutare ale ţărilor lumii.

La câteva zile după ce a participat la summitul grupului ţărilor industrializate G8, Putin a sugerat că acest club este demodat şi că nu reflectă schimbările survenite în ceea ce priveşte puterea economică, dinspre ţările industrializate înspre ţări cum este Rusia.

"Dacă acum 50 de ani, 60% din produsul intern brut (PIB) al lumii provenea din ţările membre ale G7, acum lucrurile s-au inversat, iar 60% din PIB-ul lumii provine din afara acestui spaţiu", a spus Putin, cu ocazia unei conferinţe economice. El a criticat şi organizaţii financiare ca Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială şi a spus că acestea au fost create "într-o realitate complet diferită" şi şi-au pierdut relevanţa în economia lumii aflată în schimbare rapidă.

Rusia se bucură de o creştere economică fără precedent, care i-a permis acestei ţări să îşi plătească datoriile străine şi să acumuleze rezerve valutare în valoare de peste 400 miliarde dolari. "Avem nevoie de mai multe centre financiare şi de mai multe monede în care să fie acumulate rezervele valutare internaţionale", a declarat Putin oficialilor prezenţi la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg. Putin a cerut ţărilor industrializate să ridice barierele din calea companiilor ruseşti care vor să facă investiţii în străinătate.

Pregătiri pentru succesiune

A doua jumătate a mandatului preşedintelui Vladimir Putin a stat sub semnul consolidării puterii atât interne, cât şi externe. Locatarul de la Kremlin şi-a pregătit terenul pentru fi sigur că partidele proprezidenţiale vor câştiga detaşat alegerile legislative din decembrie, iar succesorul agreat de el şi de FSB nu va avea contracandidaţi serioşi.

Prima mutare a fost eliminarea adversarilor incomozi. Opoziţia liberală a fost făcută K.O. Oligarhii neloiali Kremlinului care au îndrăznit să sponsorizeze opoziţia sau să nu cotizeze la partidele agreate de camarilele lui Putin au ajuns în închisoare, cum este cazul lui Hodorkovski.

Alţii au luat calea exilului, renunţând la afaceri, ca patronul Rusneft, Mihail Guţeriev. Manifestaţiile firavei opoziţii au fost reprimate brutal de forţele de securitate ruse, multe organizaţii nonguvernamentale au fost declarate în afara legii sau sunt strict supravegheate.

Preşedintele rus a cerut serviciilor speciale să se pregătească pentru alegerile legislative de la începutul lunii decembrie şi să blocheze influenţa extremiştilor în societate. Mai multe organizaţii guvernamentale ruse au acuzat FSB că se implică din ce în ce mai mult în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, că le încalcă drepturile şi libertăţile.

"Ne-am ales cu un stat guvernat de serviciile secrete (...), ceea ce este principala catastrofă a vieţii noastre, deoarece colaboratorii lor au obiceiul de a acţiona în afara legii", a declarat secretarul Comitetului pentru Apărare Politică a Oamenilor de Ştiinţă, Ernst Cerni.

Presa, ca-n epoca Brejnev

Marea majoritate a mass-mediei ruse este controlată de Kremlin prin intermediul companiilor de stat care deţin acţiuni la posturile de televiziune, radio şi presa scrisă. Numeroşi ziarişti incomozi au plătit chiar cu viaţa. Cel mai celebru caz este al jurnalistei de la "Novaia Gazeta", care a fost asasinată anul trecut.

Patronul acestui cotidian declara recent că presa rusă din timpul lui Putin poate fi comparată cu cea din epoca Brejnev. Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden, cere Moscovei să permită opoziţiei ruse accesul la media, mai ales la posturile de televiziune, în condiţiile apropierii alegerilor legislative din decembrie 2007 şi prezidenţiale din 2008.

FSB-ul a primit dezlegare să ucidă în afara graniţelor Rusiei

Profitând de războiul antiterorist declanşat de SUA, preşedintele Putin a dat şi el dezlegare serviciilor secrete ruse să elimine "inamicii" Rusiei din străinătate.

În afara unor lideri ceceni care au fost executaţi pe teritoriul altor state, analiştii îl trec pe listă şi pe fostul agent KGB Aleksandr Litvinenko, adversar declarat al Kremlinului, dezertor la Londra. Şi companiile energetice fidele lui Putin, Gazprom şi Transneft, au primit permisiunea să-şi înfiinţeze propriile servicii de securitate, înarmate şi cu drepturi extinse.

Spre deosebire de societăţile dae pază clasice, foarte multe în Rusia şi autorizate să poarte arme în condiţii precise, noii agenţi de securitate ai Gazprom şi Transneft vor avea aceleaşi prerogative ca forţele de ordine ruse.

Măsura a suscitat critici în Rusia, fiind denunţată că autorizează crearea de miliţii private. Gazprom este considerat de unii analiştii ca fiind un stat în stat: are 430.000 de angajaţi, controlează unul dintre cele mai mari trusturi de presă din Rusia, controlează exporturile de gaz şi are în proprietate a treia bancă din ţară ca mărime.

Majoritatea ruşilor văd în Putin un "tătuc" bun. Dacă se uită în urmă, la epoca Elţîn, când îşi primeau la câteva luni salariile, şi acelea uneori în natură, salariul mediu de acum din Rusia de peste 500 de dolari pare un lux. Venitul mediu a urcat în iunie până la 13.810 ruble (544 dolari), în Rusia, potrivit datelor publicate de serviciul federal de statistică, Rosstat. Salariile urcă anual cu 20-27%, iar în perioada ultimilor opt ani au crescut cu 750%. Creşterea salariilor este un element-cheie al popularităţii preşedintelui rus.

În momentul venirii lui Putin la putere, în anul 2000, un salariu mediu era de doar 50 dolari. În pofida creşterii generale, în Rusia există în paralel două economii, care arată ca o cursă între un armăsar pur-sânge şi un măgar", a spus strategul-şef de la Alfa-Bank din Moscova, Chris Weafer, citat de Reuters.

"Calul de curse este reprezentat de cei care beneficiază de investiţiile în valoare de 650 miliarde de dolari şi care au creat peste 100.000 de milionari în regiunea Moscovei", a adăugat strategul. "Şi mai există a doua Rusie, care se zbate şi se opinteşte să recupereze distanţa, cu birocraţie îmbâcsită şi sectoare industriale care nu au beneficiat de explozia energetică", a mai spus Weafer.

Rusia este încă în urma altor ţări est-europene, care au făcut cândva parte din blocul sovietic. În Polonia, salariul mediu este de 875 de dolari în prezent, iar în Ungaria, 882 de dolari. Rusia rămâne însă cu mult înaintea Chinei, unde salariul mediu lunar este de 230 de dolari.