Rusia susţine separatismul

Atenţia întregii lumi este aţintită asupra preşedintelui rus, care trebuie să decidă dacă va recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, aşa cum prevede rezoluţia Dumei de Stat,

Atenţia întregii lumi este aţintită asupra preşedintelui rus, care trebuie să decidă dacă va recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, aşa cum prevede rezoluţia Dumei de Stat, aprobată ieri în unanimitate.

Dacă o va face, Transnistria pare pregătită să ceară şi ea desprinderea de Republica Moldova, liderul separatist Igor Smirnov efectuând ieri o vizită-surpriză la Moscova, în timp ce preşedintele Vladimir Voronin se întâlnea, la Soci, cu Dmitri Medvedev. Uniunea Europeană a reacţionat prompt, punând accentul pe integritatea teritorială a Georgiei.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a decis convocarea, pe 1 septembrie, a unei întâlniri extraordinare a Consiliului European, consacrată relaţiilor cu Rusia şi ajutoarelor care vor fi acordate Georgiei. Pe lângă pericolul de a rămâne fără două regiuni, Georgia înregistrează şi importante pierderi economice.

Un prim bilanţ prezentat de preşedintele Mihail Saakaşvili arată că, până în acest moment, pierderile însumează peste două miliarde de dolari.

Parlamentarii de la Moscova au venit în întâmpinarea dorinţelor Abhaziei şi Osetiei de Sud de a le recunoaşte independenţa. Transnistria se pregăteşte şi ea

Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, s-a pronunţat ieri pentru recunoaşterea republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.

Decizia survine după un vot similar al Consiliului Federaţiei Ruse, camera superioară a legislativului de la Moscova. Votul în unanimitate al deputaţilor "lasă greul" pe umerii preşedintelui Dmitri Medvedev, care va trebui să ia hotărârea finală - dacă recunoaşte sau nu independenţa celor două regiuni ale Georgiei.

Rusia a respectat timp de mai mult de 15 ani integritatea teritorială a Georgiei, a declarat preşedintele Consiliului Federaţiei, Serghei Mironov. "Astăzi, după agresiunea Georgiei împotriva Osetiei de Sud, relaţiile nu vor mai fi niciodată la fel", a adăugat el.

"Nici Abhazia, nici Osetia de Sud nu vor mai trăi vreodată în acelaşi stat cu Georgia", l-a completat şi liderul abhaz Serghei Bagapş. Omologul său din Osetia de Sud, Eduard Kokoiti, a declarat că Ţhinvali a devenit "un Stalingrad caucazian", aluzie la bătălia de la Stalingrad din 1943.

Efect de domino

La şase luni de la proclamarea independenţei Kosovo, recunoscută imediat de Occident, dar respinsă de Rusia, care a avertizat atunci în legătură cu un "efect de domino", precedentul este pe cale de a fi pus în practică. Mai ales că este exploatat la maximum.

"Abhazia şi Osetia de Sud au mai multe motive decât Kosovo să pretindă independenţa", a spus preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma de stat, Konstantin Kosacev.

Politologul Serghei Markov a sugerat că o recunoaştere a celor două regiuni nu este singurul scenariu pentru Moscova.

Scenarii multiple

Potrivit unor experţi, scopul Rusiei ar putea fi doar menţinerea situaţiei actuale, care ar împiedica Georgia să adere la NATO.

Pe de altă parte, pasul următor va depinde şi de ceea ce vor face liderii celor două regiuni separatiste. Momentan, Abhazia susţine că doreşte să fie o republică independentă, în timp ce Osetia de Sud vrea să facă parte din Federaţia Rusă, alături de Osetia de Nord.

Avertismentele europenilor

Primele reacţii au venit din partea ministrului italian de externe, Franco Frattini, care a invitat Rusia să fie "deosebit de prudentă" în privinţa recunoaşterii celor două republici.

Şi Berlinul a ridicat tonul, insistând ca Moscova să respecte în totalitate planul de pace negociat de preşedinţia franceză a UE. Interesele economice şi energetice ale Germaniei nu o vor determina să îşi schimbe poziţia şi să "privească acest conflict cu alţi ochi în iarnă", a subliniat purtătorul de cuvânt adjunct al cancelarului Angela Merkel, Thomas Steg.

Ruperea relaţiilor cu NATO

Rusia este pregătită să accepte o rupere a relaţiilor cu NATO, a declarat Dmitri Medvedev, după ce liderii Alianţei au hotărât săptămâna trecută că menţinerea unor relaţii de normalitate cu Moscova nu mai este posibilă atât timp cât Rusia nu-şi retrage trupele din Georgia.

"NATO este mai interesată de cooperare decât Rusia. Dacă nu vor o cooperare, atunci nu este nimic groaznic din punctul nostru de vedere", a precizat preşedintele rus. În schimb, Statul Major rus a dezminţit că ar intenţiona să suspende tranzitul echipamentelor NATO pentru Afganistan prin Rusia.

Moscova vrea să rezolve definitiv problema transnistreană

Ziua de luni a fost una agitată şi pentru autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol. Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a întâlnit la Soci cu omologul său Dmitri Medvedev, în timp ce, potrivit "Moskovskii Komsomoleţ", liderul regiunii transnistrene autoproclamate, Igor Smirnov, s-a aflat la Moscova.

Publicaţia nu a precizat ce întrevederi a avut Smirnov, dar a speculat că, din cauza evenimentelor din Georgia şi a promisiunii lui Medvedev de a susţine "orice decizie privind independenţa popoarelor Abhaziei şi Osetiei de Sud", liderul de la Tiraspol a decis să meargă la Moscova pentru a negocia un statut similar pentru Transnistria.

"Înţeleptul" Voronin

Pe de altă parte, Dmitri Medvedev l-a avertizat pe Vladimir Voronin să nu facă greşeala pe care a făcut-o Georgia încercând să recupereze cu forţa controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud, relatează Reuters.

"După ce conducerea georgiană şi-a pierdut minţile, toate problemele s-au înrăutăţit şi a izbucnit un conflict militar", i-a spus preşedintele rus omologului moldovean.

"Este un avertisment serios, un avertisment pentru toată lumea. Cred că ar trebui să ne ocupăm şi de celelalte conflicte existente", a adăugat Medvedev. "Mulţumesc lui Dumnezeu că în toţi aceşti ani am avut suficientă minte pentru a nu permite o deteriorare similară a situaţiei", a subliniat Voronin.

"Conflictele îngheţate sunt un adevărat vulcan, care poate erupe oricând. De aceea, a lua în considerare ce s-a întâmplat în altă parte este util", pentru a nu permite "repetarea unor astfel de lucruri în ţara noastră", a spus liderul de la Chişinău.

Runde de negocieri

După întâlnirea dintre Medvedev şi Voronin, Natalia Timakova, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Kremlinului, a declarat că Rusia este gata să facă totul pentru "soluţionarea definitivă" a conflictului transnistrean.

În acest sens, în curând vor avea loc o serie de negocieri "cu participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a reprezentanţilor Transnistriei", a precizat Timakova.

Războiul a păgubit Georgia de câteva miliarde de dolari

La două săptămâni de la începerea crizei, preşedintele Mihai Saakaşvili acuză Moscova de deschiderea ostilităţilor în războiul ruso-georgian şi vorbeşte despre pagubele suferite de ţara sa în urma conflictului.

Într-un interviu acordat cotidianului "Financial Times", Saakaşvili afirmă că pierderile suferite de ţara sa se ridică la mai multe miliarde de dolari.

"Este vorba despre infrastuctură, drumuri şi căi ferate distruse. În acest moment, putem spune că pagubele se ridică la aproximativ două miliarde de dolari", a declarat Saakaşvili.

Liderul de la Tbilisi a subliniat că ţara sa are nevoie nu numai de ajutor financiar pentru reconstrucţie, dar şi de asigurări ferme din partea UE şi a SUA pentru a risipi temerile investitorilor străini în ceea ce priveşte viitorul afacerilor lor din Georgia.

Un coridor energetic fragilizat

În acest context, analiştii atrag atenţia că Georgia şi-a păstrat intact coridorul de tranzit al resurselor energetice spre vest. Conflictul militar ar putea isca însă îndoieli legate de viabilitatea acestuia, dând astfel o lovitură speranţelor europene de a ocoli Rusia în aprovizionarea cu gaz.

"Nu se mai poate spune acum că Georgia este o ţară sigură de tranzit", susţine Suzamne Nies, specialist la Institutul francez de relaţii internaţionale, citat de AFP.

Georgia se află între Azerbaidjan şi Turcia, poziţie strategică ce i-a permis să găzduiască un nou coridor energetic spre Occident, evitând Rusia la nord şi Iranul la sud.

UE şi-a fixat ca prioritate reducerea dependenţei sale de gazele naturale din Rusia, care îi acoperă un sfert din necesităţi. Regiunea Mării Caspice şi ţările din Asia Centrală ar putea aproviziona viitorul gazoduct paneuropean Nabucco, care ar trebui să funcţioneze din 2013, cu plecare de la frontiera turco-georgiană.

Moscova face calcule profitabile

"Am asistat la un fel de revenire a controlului Rusiei asupra acestor regiuni şi s-a cam încheiat faza în care ne puteam imagina că europenii şi Statele Unite ar putea avea acces la ele independent de Rusia", subliniază Nies.

Într-un prim bilanţ al conflictului ruso-georgian, experţii International Crisis Group notează că "interesele Rusiei vor fi servite dacă Georgia nu mai este o cale- cheie de tranzit energetic". "Atacurile şi ocuparea porturilor georgiene în care se află terminale petroliere, situate departe de conflictul din Osetia de Sud, te fac să te gândeşti că Moscova a profitat de situaţie", spun experţii, citaţi de AFP.

UE pregăteşte un nou summit

În timp ce Rusia îşi consolidează poziţiile în zone strategice de pe teritoriul georgian, precum portul Poti de la Marea Neagră, Franţa, negociatoarea planului de pace din Georgia, a convocat un summit european extraordinar la 1 septembrie.

Bernard Kouchner, ministrul francez de externe, a declarat că reuniunea va face bilanţul retragerii trupelor ruse şi va stabili viitorul relaţiilor UE cu Rusia. Kouchner a subliniat însă că Europa nu intenţionează să sancţioneze Moscova, relatează AP.

Nu trebuie să ne gândim numai la faptul că suntem dependenţi energetic de Rusia. Nu vom privi acest conflict cu alţi ochi la iarnă
Thomas Steg, purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin

Medvedev va recunoaşte ambele regiuni. E o consecinţă a recunoaşterii Kosovo de către Occident şi a politicii Vestului în Peninsula Balcanică
Alexander Rahr, Consiliul german pentru relaţii externe

Mulţumesc lui Dumnezeu că în toţi aceşti ani am avut suficientă minte pentru a nu permite o deteriorare similară a situaţiei din Republica Moldova. Conflictele îngheţate sunt un adevărat vulcan
Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova

Este vorba despre infrastructură, drumuri şi căi ferate distruse... Pagubele se ridică la aproximativ 2 miliarde de dolari
Mihai Saakaşvili, preşedintele Georgiei