Rusia, la picioarele lui Vladimir Putin

>> Scrutinul care se va desfăşura duminică a fost transformat de partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, într-un plebiscit pentru menţinerea la putere a preşedintelui. Campania pentru alegerile

>> Scrutinul care se va desfăşura duminică a fost transformat de partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, într-un plebiscit pentru menţinerea la putere a preşedintelui.

Campania pentru alegerile legislative din Rusia se încheie astăzi, fiind dominată de partidul lui Vladimir Putin, care a prezentat acest scrutin ca pe un plebiscit pentru preşedinte şi menţinerea sa la putere. Opoziţia a fost complet eclipsată, iar liderul său, Garry Kasparov, se află în închisoare după ce a participat la o manifestaţie anti-Kremlin.

Presa, controlată de stat, s-a făcut portavocea artiştilor, înrolaţi în tabăra Kremlinului, îndemnând populaţia să voteze pentru "stabilitate", amintind de propaganda sovietică. În jur de 109 milioane de cetăţeni ruşi sunt aşteptaţi la urne duminică pentru a-i alege pe cei 450 de deputaţi din Duma de Stat, Camera Inferioară a parlamentului rus, pentru o legislatură de patru ani.

Degradarea climatului politic şi regresul democraţiei, fapte denunţate de opoziţie, nu găsesc decât un slab ecou în rândurile unei populaţii apolitice, în mare parte mulţumită de ameliorarea condiţiilor de viaţă în opt ani de preşedinţie Putin.

"Suntem sătui de tulburările politice, am vrut linişte şi stabilitate. Am vrut să devenim legume. Şi am devenit", scria recent editorialistul Simon Novoprudski în cotidianul "Vremia Novostei", într-o cronică disperată despre absenţa societăţii civile în Rusia. Alegătorii ruşi vor prefera să păstreze actuala conducere a ţării şi statul paternalist, aşa cum au făcut adesea de-a lungul istoriei lor, sacrificându-şi liberul arbitru, apreciază experţii citaţi de AFP.

Doi alegători din trei (67%) au intenţia să voteze pentru partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, a cărui listă este condusă de preşedintele Vladimir Putin, potrivit centrului independent Levada. "În Rusia, alegerile sunt în mod tradiţional o demonstraţie de loialitate faţă de putere", explică directorul centrului, Lev Gudkov. Ruşii şi-au păstrat mentalitatea de homo sovieticus, nu se simt stăpâni pe propriul destin, apreciază sociologul. "Teroarea stalinistă i-a învăţat să rămână la locul lor", adaugă el. A fi fidel puterii - adesea autoritară - este o veche tradiţie în Rusia.

Ruşii vor un "tătuc"

După reformele liberale din anii "90, "Putin a reluat modelul unui stat paternalist, perfect acceptat de populaţie, cu atât mai mult cu cât acest nou paternalism nu a fost urmat de teroare, ci de o anume bunăstare economică", apreciază Maria Lipman, de la Fundaţia Carnegie. Noile libertăţi importate din Occident sunt adesea sinonime cu haosul, ca în anii "90. Opinia publică preferă stabilitatea, iar liderii care promit reforme nu mai mişcă mulţimile.

Fenomenul afectează toate straturile sociale, inclusiv lumea afacerilor. "Oamenii de afaceri ruşi au preferat întotdeauna să se adapteze (puterii), mai degrabă decât să-şi apere propriile interese", potrivit lui Gudkov. Elita administrativă doreşte, de asemenea, menţinerea situaţiei actuale: 65 de guvernatori (din totalul de 85) conduc listele locale ale Rusiei Unite.

"La ce bun să stai pe gânduri? Cei care sunt acum la putere nu sunt prea răi, atunci de ce să-i schimbăm?", se întreabă Tamara Cerednicenko, profesoară în vârstă de 54 de ani. Nadejda Kuzneţova, o bibliotecară în vârstă de 29 de ani, nu ştie încă dacă va merge la vot, dar un lucru îi este clar: "Familia mea o duce mai bine decât înainte. Trebuie votat răul cel mai mic", a declarat ea pentru AFP.

Un loc pe lista Rusiei Unite costă între 1,4 şi 2,8 milioane de euro

Deşi partidele din Rusia sunt obligate să-şi declare sursele de finanţare, totuşi mulţi bani provin din donaţii la negru, inclusiv în cazul partidului lui Putin, Rusia Unită. Într-o ţară ca Rusia, un concern nu poate supravieţui decât dacă arată loialitate faţă de preşedinte sau dacă în joc se află un mandat de deputat care conferă imunitate, iar prezenţa pe lista de partid a lui Putin oferă ambele privilegii, desigur cu anumite costuri.

Conform sondajelor efectuate de centrul Levada, şefii de companii sunt gata să plătească sume imense pentru un loc pe lista partidului Rusia Unită. Vladimir Pribilovski, şeful comisiei de experţi "Panorama", apreciază suma plătită pentru un loc pe listă ca fiind între 1,4 până la 2,8 milioane de euro.

"Rusia Unită" atrage oportuniştii

Partidul Rusia Unită, a cărui listă pentru alegerile legislative din 2 decembrie este condusă de Vladimir Putin, creditat cu 67% din voturi, potrivit ultimului sondaj al institutului independent Levada, are toate elementele unei "maşini de câştigat" în tradiţia sovietică, potrivit AFP. Serghei Nekrasov, candidat la legislative, se prezintă fără complexe drept un fost comunist, mândru de acest lucru, care s-a alăturat Rusiei Unite pentru că este "partidul aflat la guvernare". "Nu am fost membru PCUS decât timp de doi ani. Din păcate, acesta a murit odată cu URSS, în 1991.

De doi ani am devenit membru al Rusiei Unite, dar nu îmi este ruşine că am fost în PCUS, sunt chiar mândru", afirmă acest mecanic în vârstă de 43 de ani, deputat regional de Nijni-Novgorod.
Ca şi el, numeroase cadre din partid - începând de la guvernatori, primari şi alţi responsabili locali - şi-au început cariera la PCUS, în unele cazuri la niveluri înalte. Ei sunt familiarizaţi cu modelul partidului unic pe care Rusia Unită îl readuce în actualitate.

"Am preferat întotdeauna concretul şi am detestat politicianismul.
Rusia Unită este singurul partid care are influenţă", explică Nekrasov de ce nu s-a alăturat Partidului Comunist rus, "urmaşul" PCUS. Are o influenţă clară asupra "numirilor şi în economie", adaugă el. Ca şi în perioada URSS-ului, este mai bine să fii membru de partid dacă vrei să faci carieră în administraţie şi în companiile publice, angajatorul numărul unu al ţării. "Armătura" partidului o reprezintă funcţionarii.

Liberalii, în plin faliment

Opoziţia liberală rusă, care se prezintă ca moştenitoare a scurtei perioade "democratice" din Rusia anilor "90, se situează, înaintea alegerilor, într-o poziţie marginală, reuşind cu dificultate să alerteze opinia publică în legătură cu deriva autoritară a Kremlinului. La alegerile din 1993 - primul scrutin legislativ organizat în Rusia postsovietică - partidul reformator Iabloko a obţinut cel mai bun rezultat din istoria sa - peste 7 la sută din voturi.

În acea perioadă, Iabloko şi alte partide liberale promovau occidentalizarea ţării, considerând trecerea la economia de piaţă drept un "paradis pe Pământ", apreciază politologul Mark Urnov, de la Fundaţia Expertise. Dificultăţile economice care au însoţit reformele liberale din anii "90 le-au spulberat însă iluziile ruşilor. Popularitatea partidelor liberale a scăzut, în prezent liberalii fiind creditaţi de sondajele independente doar cu unu sau doi la sută din intenţiile de vot, situaţie care reflectă nemulţumirea ruşilor faţă de perioada de haos din anii "90.

Cea mai zgomotoasă opoziţie este cea a mişcării Cealaltă Rusie, condusă de fostul campion mondial de şah Garry Kasparov. Protestele de stradă la adresa lui Putin au fost tratate cu bastoanele poliţiei, iar liderul său a fost condamnat, sâmbătă, la cinci zile de închisoare.

Garry Kasparov, printre puţinii politicieni ai opoziţiei care au curajul să-l înfrunte pe liderul de la Kremlin.

Partidul Comunist, o opoziţie pe placul Kremlinului

Partidul Comunist rus (PC), principalul adversar al partidului lui Vladimir Putin la alegerile legislative din 2 decembrie, este o opoziţie inofensivă care convine Kremlinului, deoarece canalizează nemulţumirea nostalgicilor URSS şi oferă aparenţa unui pluralism politic, scrie AFP. Arhaic, dar influent, partidul va trece cu siguranţă pragul electoral de 7% necesar pentru a intra în Dumă, într-un sistem unde politicienii şi oamenii de afaceri care nu sunt loiali au fost îndepărtaţi sau chiar închişi, cum este cazul magnatului petrolului Mihail Hodorkovski.

"Este o opoziţie care face parte integrantă din sistem, nu vrea schimbări revoluţionare şi a votat adesea cu partidul Rusia Unită al lui Putin, oferind însă aparenţa unui pluralism politic", consideră Evgheni Volk, de la Fundaţia Heritage. "În anii "90, comuniştii aveau o poziţie războinică faţă de reformele liberale. În prezent, combativitatea a scăzut în intensitate iar liderii îmbătrânesc.

Epoca lor a trecut", adaugă el. Potrivit unui sondaj recent al centrului independent Levada, 68% din ruşi sunt de părere că această formaţiune influenţează viaţa politică, dar aproape jumătate consideră că partidul este "depăşit" şi "nu are idei noi". În campanie, liderul comunist Ghennadi Ziuganov a criticat în continuare oligarhii, a denunţat "despoţii" regionali care restricţionează activitatea PC, dar nu îl critică niciodată deschis pe preşedintele Putin.

"Sunt opozanţi de faţadă din două motive: oamenii politici trebuie să fie foarte prudenţi pentru a supravieţui în sistemul politic al lui Putin, iar elemente din programul social comunist se regăsesc în cel al Rusiei Unite", explică Boris Dubin, sociolog la centrul Levada.

Necesitatea modernizării partidului este evocată constant la congrese, ca şi dorinţa de a miza pe electoratul intelectual care vrea un model social european. Partidul a început o reînnoire între 2003 şi 2005, atrăgând masiv tineri, dar aceştia au fost îndepărtaţi sau obligaţi să plece, explică Anatoli Baranov, fost membru PC. El însuşi a părăsit partidul după ce a fost acuzat de spionaj şi de neotroţkism.