Românii, licenţiaţi de mâna a doua

Zece state vest-europene nu recunosc diplomele românilor şi bulgarilor, fapt pentru care vor răspunde în instanţă Cea mai mare parte a Vechii Europe nu recunoaşte încă, oficial,

Zece state vest-europene nu recunosc diplomele românilor şi bulgarilor, fapt pentru care vor răspunde în instanţă

Cea mai mare parte a Vechii Europe nu recunoaşte încă, oficial, calificările profesionale româneşti. Zece ţări occidentale vor răspunde în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Executivul European a adăugat ieri încă două ţări - Marea Britanie şi Portugalia - pe lista celor opt state care au fost aduse în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru că nu au recunoscut în propria legislaţie calificările profesionale din România şi Bulgaria. Lista mai cuprinde Austria, Belgia, Cipru, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg şi Spania, state care au fost trimise în faţa CEJ încă din aprilie 2008.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, citat de NewsIn, cele 10 ţări încă nu au efectuat transpunerea legislativă a tuturor prevederilor Directivei 100/2006. Documentul actualizează, printre altele, lista de calificări profesionale care beneficiază de recunoaştere automată, prin adăugarea calificărilor corespunzătoare din România şi Bulgaria.

Termenul-limită a expirat de mult

Termenul-limită pentru adoptarea legislaţiilor a expirat încă de la 1 ianuarie 2007. Atât timp cât directiva nu este implementată în legislaţia naţională, cetăţenii români şi bulgari riscă să treacă prin proceduri birocratice inutile şi îndelungate înainte de a-şi putea exercita dreptul de a munci oriunde în UE. Potenţialii clienţi ai serviciilor unor asemenea profesionişti ar putea fi privaţi de oportunitatea de a beneficia de pe urma expertizei lor, arată comunicatul CE.

Directiva în cauză enumeră o serie de calificări care beneficiază de recunoaştere automată în spaţiul UE, odată ce au fost obţinute în România şi Bulgaria. Profesiile în chestiune variază de la medici specialişti la avocaţi sau marinari.

Procesul ar putea dura doi ani

Comisia Europeană a demarat procedura de încălcare a Tratatului încă din 2007, trimiterea cazului la CEJ fiind etapa finală. "Obiectivul acestui exerciţiu este de a face presiuni pentru ca ţările să implementeze directiva. Procesele la CEJ sunt lente, durează până când documentele ajung la Curte, deoarece ele trebuie puse într-un anumit format, studiate de avocaţi etc. Procedurile durează până la doi ani", a explicat Bunyan Catherine, ofiţer de presă al CE. Ea a precizat că nu a existat o plângere din partea unor români sau bulgari care s-au lovit de aceste obstacole, comisia demarând procedura automat.