Românii din Valea Timocului, recunoscuţi oficial

Deocamdată, decizia guvernului de la Belgrad este doar pe hârtie: românii au probleme cu învăţământul în limba maternă După ani de tergiversări, românii din Valea Timocului,

Deocamdată, decizia guvernului de la Belgrad este doar pe hârtie: românii au probleme cu învăţământul în limba maternă

După ani de tergiversări, românii din Valea Timocului, cunoscuţi drept vlahi, au fost, în sfârşit, recunoscuţi drept minoritate naţională de autorităţile de la Belgrad. Problemele mari din zonă rămân însă nerezolvate, pentru că românii nu dispun încă de publicaţii şi biserici în limba maternă.

Decizia guvernului de la Belgrad înseamnă, printre altele, că limba română ar putea fi predată în premieră în şcolile din Serbia, unde românii timoceni sunt majoritari. Până acum, numai românii din Vojvodina sârbească aveau statut de minoritate naţională. Consiliul românilor timoceni, numit în limba sârbă Consiliul Naţional al Vlahilor, iar în graiul local Consiliul Naţional al Rumânilor, a fost constituit în 2005 de minoritatea românească locală, conform prevederilor legale din Serbia.

Liderilor românilor vlahi din Valea Timocului li s-a refuzat însă recunoaşterea oficială ca statut de minoritate naţională de către fostul guvern de la Belgrad. Motivul invocat a fost faptul că în documentele de constituire apărea scris că limba română este limba pe care o vorbesc vlahii din Timoc. Disputa pe această temă a blocat validarea statutului de minoritate naţională pentru vlahii români, însă noul guvern de la Belgrad, condus tot de Vojislav Kostuniţa, dar care are acum în componenţa sa apropiaţi ai preşedintelui Serbiei, Boris Tadici, de la Partidul Democrat, a schimbat lucrurile, notează BBC.

Recunoaşterea oficială a minorităţilor românilor din Valea Timocului le va aduce acestora suma de 70.000 de euro anual din partea statului sârb pentru a-şi putea susţine limba maternă şi cultura. Contactat de ziarul "Adevărul", Mihai Gheorghiu, şeful Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, a declarat că "acesta poate fi considerat un pas înainte", însă, practic, situaţia e "staţionară". Soluţia ar fi "recunoaşterea caracterului românesc al populaţiei, fără crearea altei minorităţi".

Nici Predrag Balaşevici, preşedintele Federaţiei Rumânilor din Serbia, nu crede că problemele românilor timoceni s-au rezolvat odată cu decizia guvernului de la Belgrad. Învăţământul în limba română şi oficierea slujbelor bisericeşti în limba maternă a celor peste 250.000 de români din Serbia de răsărit, Valea Timocului, continuă să rămână interzise în zonă, susţine acesta.