România intră într-un Schengen mort

Spaţiul Schengen, în care România încearcă din răsputeri să intre, şi-a pierdut valoarea de zonă de liberă circulaţie. Miniştrii de Interne au fost de acord că statele UE pot introduce controale la frontieră. Franţa, Danemarca şi Austria se gândesc deja ce resurse să aloce pentru noile „frontiere“.

Oficial, libera circulaţie a persoanelor în spaţiul Schengen rămâne în picioare, au explicat presei miniştrii de Interne din UE, la conferinţa ce a urmat Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) desfăşurată ieri la Bruxelles. Se va întâmpla însă doar pe hârtie, pentru că aceiaşi miniştri au convenit că există posibilităţi de reintroducere a controalelor la frontiere.

Chiar dacă aceste controale se vor face „în condiţii foarte stricte" şi în cazuri excepţionale, aşa cum a explicat ministrul de Interne ungar, Sandor Pinter, a cărui ţară deţine Preşedinţia UE. Condiţiile nu au fost însă definite. Fiecare stat încearcă să le definească potrivit propriilor interese. Franţa, care s-a declarat mulţumită de concluziile la care s-a ajuns, este de părere că aceste cazuri excepţionale se referă la fluxuri migratorii neaşteptate. Danemarca invocă o creştere a criminalităţii dinspre estul Europei. Austria nu a exclus înăsprirea controalelor la frontierele ţării sale. „Decizia în acest sens trebuie să o ia fiecare stat membru în parte", a declarat ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner, citată de „Salzburger Nachrichten".

Germania a sprijinit pe de-o parte poziţia Franţei, iar pe cealaltă parte a avertizat statele membre că aceste controale la frontiere nu trebuie introduse abuziv. Esenţa - stabilirea unor criterii şi modalităţi prin care să fie restabilite temporar controalele - nu a fost clarificată. Următoarea şansă va fi probabil abia la Consiliul din iunie. Infractorii din Europa de Est şi imigranţii ilegali care-şi caută un loc de muncă în UE trebuie să fie opriţi. Aşa şi-a argumentat iniţial guvernul de la Copenhaga decizia privind reintroducerea controalelor la graniţe, în faţa Comisiei Europene şi a celorlalte state membre din UE.

Cum „îndoaie" Danemarca regulile

„Nu vom restabili controalele paşapoartelor şi persoanelor", a vrut să calmeze spiritele ieri, la Bruxelles, ministrul danez al Imigraţiei, Soeren Pind. „Va fi o activitate a vameşilor, care vor controla vehiculele ce par suspecte. Tot ceea ce am hotărât va respecta regulile Schengen", a spus el după reuniunea miniştrilor de Interne din UE. Premierul danez Lars Lokke Rasmussen a luat decizia de a introduce controlul la graniţe la presiunea partenerilor de guvernare populişti. „Ne-am înţeles să reintroducem controlul la frontierele ţării cât mai repede cu putinţă", a anunţat şi ministrul Finanţelor de la Copenhaga, Claus Hjort Frederiksen. Decizia va fi pusă în aplicare în două-trei săptămâni.

La punctul de frontieră germano-danez de la Padborg (graniţa cu Germania) îşi vor face din nou apariţia poliţiştii de frontieră şi vameşii. Ministrul Finanţelor a subliniat că Executivul danez este într-adevăr îngrijorat de acutizarea criminalităţii transfrontaliere, care nu poate fi oprită decât prin astfel de măsuri de verificare.

„Să iasă din Schengen"

Decizia danezilor a stârnit reacţii vehemente în Parlamentul European. „Reintroducerea controalelor prin spatele uşii este într-un dezacord total cu principiile Schengen. Nu se poate ca Danemarca să-şi aleagă doar strugurii dulci din tratat, cum este cooperarea poliţienească", a declarat vicepreşedintele Grupul Popularilor Europeni (PPE), Manfred Weber, citat de revista „Der Spiegel". El a avansat şi ideea că, dacă nu-i convine sistemul, Danemarca poate părăsi acordul Schengen.

Liderul grupului socialist din PE, germanul Martin Schulz, a apreciat că „restabilirea controalelor la frontiere şi restrângerea libertăţii de mişcare a cetăţenilor europeni este pe cale să devină o nouă tendinţă în Europa, atât pentru guvernele liberale, cât şi pentru cele conservatoare, în apropierea alegerilor". Schulz a mai spus că reintroducerea vameşilor la frontiera danezo-germană este un act populist al Guvernului de la Copenhaga şi că el nu rezolvă problema imigranţilor nord-africani, pretextul invocat de Paris pentru reforma Schengen.

Cheltuieli de milioane de euro

Reinstaurarea controalelor la frontieră înseamnă cheltuieli în plus pentru Danemarcă, care sunt evaluate la peste 20 de milioane de euro doar pentru aparatura de supraveghere, scannere şi camere de luat vederi. Copenhaga este dispusă să mai aloce alte 16 milioane de euro până în 2015 pentru efective în plus de vameşi şi poliţişti de frontieră, relatează „Der Spiegel". Mai multe filtre de control vor fi construite pe autostrada spre Germania şi în porturile Rødby, Gedser şi Helsingør, iar echipe mobile de poliţişti vor controla curse­le de tren internaţionale. Danezii vor efectua şi operaţiuni de control sub acoperire în zona de graniţă cu Suedia, mai scrie revista germană.

Berlinul apără Danemarca

După Consiliul Miniştrilor de Interne de ieri, ministrul de Interne german, Hans-Peter Friedrich, a găsit o justificare pentru decizia Copenhagăi: „presiunea politică internă" în diverse ţări. El a precizat că Germania nu se gândeşte la măsuri similare. Ministrul de Externe de la Berlin, Guido Westerwelle, şi-a exprimat îngrijorarea privind controlul la frontiere omologului danez, Lene Espersen. El a precizat că UE nu poate pune în pericol ceea ce a construit timp de peste două decenii.

15 state sunt în favoarea modificării acordului Schengen, în sensul reintroducerii controalelor la frontiere.

Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din MAI: „Statele care se opun doresc o probă de încredere"

Marian Tutilescu, încrezător în aderarea la Schengen, anul acesta  Foto: Marian Vilău

INTERVIU FP, Matei Dobrovie

FP: Ce şanse mai sunt ca România să adere la Schengen anul acesta?

Marian Tutilescu: Depindem de un raport pozitiv în cazul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), deci de raportul pe justiţie. Cele patru state care se opun acum, chiar dacă nu condiţionează accesul în Schengen de MCV - acceptând că sunt politici separate -doresc o probă de încredere. Restul sunt chestiuni care ţin de relaţiile bilaterale dar şi de contextul european actual.

Din ce cauze?

Se constată o ascensiune a partidelor eurosceptice. UE se află în cea mai gravă criză din punct de vedere al principiilor pe care se bazează precum libertatea de mişcare, pusă în discuţie prin reintroducerea controalelor la frontieră. Cetăţenii din statele europene mai dezvoltate văd în libertatea de mişcare o afectare a sentimentului de siguranţă prin prezenţa imigranţilor ilegali, prin accentuarea crimei organizate. În plus îi percep ca o ameninţare pe străinii care acceptă locuri de muncă mai prost plătite. Totuşi, România şi Bulgaria au îndeplinit condiţiile tehnice de aderare la Schengen, aşa cum va consfinţi Consiliul din iunie. Ne bazăm de asemenea pe o decizie a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne în septembrie care să permită aderarea celor două state. Rămâne de văzut dacă aderarea va fi integrală sau în etape. Noi considerăm că ea ar trebui să fie integrală pentru că îndeplinim condiţiile tehnice şi nu vedem de ce ar trebui să fie în etape.  

Ce consecinţe poate avea reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale UE?

Aceste controale erau posibile până acum în cazul unor manifestaţii sportive de amploare, ca decizii unilaterale ale statului respectiv cu notificarea Comisiei. În viitor Comisia va lua această decizie plecând de la o situaţie de criză într-un stat care nu reuşeşte să-şi gestioneze corespunzător problema imigraţionistă. Atunci acel stat este izolat temporar.

De ce se tem statele acestea, dacă 90% din imigranţii ilegali intră în UE prin Grecia şi doar 0,8% trec ilegal frontiera externă a UE prin România?

Se tem de faptul că prin ridicarea controalelor la frontiera României cu Bulgaria, Bulgariei cu Grecia se deschide o poartă acestor fluxuri imigraţioniste către Europa Centrală şi de Nord.

Ce lobby poate face acum România pe lângă statele care se opun?

Dincolo de contactele bilaterale prin care am stabilit măsuri de cooperare poliţieneşti pentru combaterea criminalităţii comise de români în aceste state, am cerut echipe de experţi străini pentru punctele de contact de la toate frontierele externe, care să verifice modul în care România realizează securizarea frontierelor. Scopul este de a crea un sentiment de încredere. Aceşti experţi monitorizează modul în care poliţiştii de frontieră români şi vameşii îşi fac datoria.

Nu există posibilitatea aducerii pentru o perioadă a unor vameşi străini, prin Frontex?

Nu există. Frontex se ocupă doar cu gestionarea situaţiilor de criză. În momentul de faţă a detaşat reprezentanţi ai poliţiilor de frontieră ai statelor membre la graniţa Greciei. Noi avem nava noastră amiral „Ştefan cel Mare", care lucrează acum în sudul insulei Creta în misiuni de patrulare şi împiedicare a imigraţiei ilegale către zona greacă. Experţii străini pot coopera la supravegherea frontierei cu responsabilii români, dar nu pot prelua competenţele acestora.

"Rămâne de văzut dacă aderarea va fi integrală sau în etape. Noi considerăm că ea ar trebui să fie integrală pentru că îndeplinim toate condiţiile tehnice."
Marian Tutilescu
şeful Departamentului Schengen din MAI

Bucureştiul vrea în continuare o aderare în 2011

La Consiliul pe Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a subliniat necesitatea liberei circulaţii a persoanelor în UE, arătând că orice restrângere a acestui drept se poate face numai în baza unor criterii stabilite clar şi doar în situaţii excepţionale. Împreună cu omologul bulgar, Tsvetan Tsvetanov, Igaş a avut o întrevedere cu Johanna Mikl-Leitner, ministrul austriac de Interne, unde a cerut ajutorul Austriei pentru intrarea României, anul acesta, cât mai curând, în spaţiul Schengen. Unele state europene au legat aderarea României de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), invocând corupţia la frontiere drept obstacol în calea intrării în Schengen.

Aderare fără condiţionări

În acest sens, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, i-a transmis, miercuri, ministrului olandez al Afacerilor Europene, Ben Knapen, aflat la Bucureşti, că MCV este un instrument de perfecţionare a sistemului judiciar şi de continuare a reformelor, dar că el nu trebuie să condiţioneze aderarea la Schengen. Knapen a declarat că pentru a da undă verde aderării României la Schengen sunt necesare progrese „sustenabile şi ireversibile" în Justiţie, care nu pot fi confirmate de un singur raport al CE. În vizită la Sofia, ministrul olandez a transmis bulgarilor un mesaj similar: „Îndeplinirea criteriilor tehnice nu va fi suficientă pentru aderarea Bulgariei anul acesta la spaţiul Schengen".