România, subiect disputat în Kosovo

Îndrăgit în nord de către sârbi, detestat la Priştina de către kosovarii albanezi, numele ţării noastre e rostit foarte des în noul stat La o săptămână după ce parlamentul de la

Îndrăgit în nord de către sârbi, detestat la Priştina de către kosovarii albanezi, numele ţării noastre e rostit foarte des în noul stat

La o săptămână după ce parlamentul de la Priştina a proclamat independenţa Kosovo, sârbii din nordul provinciei nu renunţă la proteste. La Mitroviţa, tensiunile iau amploare de la o zi la alta, iar forţele internaţionale sunt în stare de alertă. La manifestaţia desfăşurată sâmbătă în oraşul divizat între sârbi şi albanezi, demonstranţii au purtat, alături de drapelul Serbiei, steagurile României, Greciei, Spaniei şi Rusiei.

"Bravo, România!", "Kosovo este Serbia", au scandat protestatarii adunaţi în apropiere de podul Austerlitz, care desparte partea sârbească de cea albaneză a oraşului Mitroviţa. Prezent la manifestaţia din cea mai mare enclavă sârbească alături de un grup de scriitori din Valea Timocului, Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Uniunii Sârbilor din România şi deputat de Timiş, a declarat, pentru "Adevărul", că steagul românesc a fost adus la Mitroviţa de studenţii sârbi care au venit de la Belgrad.

La miting au participat şi reprezentanţii unei asociaţii de studenţi din Rusia, iar prezenţa lor la Mitroviţa a fost salutată îndelung de protestatari, care au strigat minute în şir "Rusia" şi au fluturat portrete cu preşedintele Vladimir Putin.

Cei aproximativ 1.000 de manifestanţi au mers apoi până în faţa barierei de sârmă ghimpată ridicate pe podul de pe râul Ibar, păzită de trei rânduri de forţe de ordine formate din poliţişti sârbi în civil, membri ai serviciului de poliţie din Kosovo şi scutieri ai Forţei internaţionale de pace din zonă. Spre deosebire de ziua de vineri, când demonstranţii au aruncat cu pietre şi sticle incendiare în impresionantul dispozitiv de securitate desfăşurat la Mitroviţa, protestul de sâmbătă a fost paşnic, cu excepţia exploziei câtorva petarde.

În ciuda acestui calm relativ, forţele internaţionale se află în continuare în stare de alertă, iar efectivele din nordul Kosovo au fost întărite. Accesul sârbilor în Mitroviţa, cu excepţia rezidenţilor, a fost restricţionat. Forţele ONU au reţinut la graniţă mai multe autocare cu tineri sârbi, care doreau să ia parte la manifestaţiile de la Mitroviţa. Tinerii din oraş sunt însă decişi să iasă zilnic în stradă la ora 12.44, aluzie la numărul rezoluţiei ONU care stabilea statutul provinciei.

La cumpărături, printre blindate

De la declararea independenţei Kosovo, viaţa sârbilor din Mitroviţa are un alt curs. Cu toţii speră că nu vor fi abandonaţi de Belgrad şi că partea de nord a Kosovo va rămâne a Serbiei. Nerăbdarea i-a cuprins şi pe ofiţerii din serviciul de poliţie kosovar (KPS), forţa multietnică înfiinţată în partea de nord a oraşului Mitroviţa. Mulţi dintre ei spun că nu vor mai suporta multă vreme să primească ordine de la Priştina. Pe străzile pavoazate cu steagurile Serbiei şi Rusiei, agitaţia se face simţită încă de la primele ore ale dimineţii.

Coloane de maşini brăzdează oraşul claxonând, în timp ce blindatele KFOR verifică minuţios zonele aglomerate. Zarva pare să nu-i impresioneze prea mult pe comercianţii din cel mai fierbinte punct din Kosovo. Într-o piaţă improvizată în apropiere de podul păzit de trupele internaţionale, sârbii veniţi din cele mai apropiate enclave încearcă să-şi vândă marfa. Prezenţa blindatelor nu-i alungă pe clienţi, care se grăbesc să se aprovizioneze cu legume proaspete şi produse sută la sută sârbeşti.

EULEX face cale întoarsă din Mitroviţa

Pe fondul tensiunilor din nordul Kosovo, Peter Feith, emisarul european în provincie, a confirmat că echipa sa a părăsit oraşul Mitroviţa din motive de securitate.

Feith a făcut apel la sârbi să coopereze cu misiunea UE în noul stat şi a precizat că biroul îşi va relua activitatea în curând. Drapelul Serbiei flutură acum pe clădirea care ar fi urmat să găzduiască misiunea europeană în Mitroviţa, iar doi poliţişti sârbi păzesc sediul încuiat şi baricadat. Supravegheată de diplomatul olandez Feith, EULEX este cea mai amplă misiune "pentru construirea unei naţiuni" din istoria Uniunii Europene.

Însă aceasta are dificultăţi în a-şi impune autoritatea în nordul dominat de sârbi, iar violenţele au alimentat temerile că teritoriul Kosovo s-ar putea scinda. Cei aproximativ 40.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo au avertizat că misiunea UE va fi tratată ca forţă de ocupaţie.

"De ce nu ne acceptaţi?"

Atenţi şi amabili cu orice străin care ajunge în Priştina, în aceste zile postindependenţă, kosovarii devin brusc mai mult decât curioşi când aud cuvântul "român" sau "România". "Aha, Bucureşti", spune agitat un poliţist kosovar. "Nu vreau să aud de România", adaugă apoi vizibil iritat. Povesteşte totuşi că a lucrat mult timp cu poliţiştii români şi că s-au distrat împreună, dar acum, după declararea independenţei, sentimentele i s-au schimbat. Refuză să spună mai multe, sub pretext că nu-i permite funcţia. Un alt coleg îl întrerupe râzând şi îşi etalează cunoştinţele despre ţara care nu recunoaşte independenţa Kosovo. "Mi-ar plăcea să vin la Bucureşti, am auzit că aveţi cele mai frumoase femei..."

Informaţii pe care, în niciun caz, nu şi le-a cules din presa kosovară. Care abundă zilnic în articole despre statele care se alătură susţinătorilor Kosovo. Şi, de fiecare dată, România este pomenită pe "lista neprietenilor". Unii kosovari încearcă să afle mai multe "direct de la sursă". "De ce nu ne acceptaţi?", m-a întrebat curios Izedin, angajat al unui magazin din Priştina, când a aflat că sunt din România. Presa kosovară însă avansează propriile explicaţii.

Priştina bănuieşte că site-urile kosovare suferă atacuri din România

Guvernul de la Priştina s-a plâns că site-urile unor instituţii de presă din Kosovo au fost atacate în ultimele zile de hackeri din Serbia, România şi Rusia. Potrivit agenţiei KosovaPress, surse anonime au declarat că atacurile cibernetice sunt organizate sistematic din Serbia şi din ţări care se opun independenţei Kosovo, precum România şi Rusia.

Sursele citate nu au putut spune dacă atacurile informatice sunt comise la nivel instituţional sau individual. Agron Ibishi, director în cadrul Ministerului kosovar al Seviciilor Publice, a confirmat atacurile, fără a spune de unde provin. Hackerii pot ataca domeniul unei ţări, dar Kosovo nu are propriul domeniu, deoarece furnizorii locali de internet cumpără domeniul din Serbia şi Muntenegru, a explicat oficialul kosovar.