Alianţa va amâna o decizie privind implementarea unui scut antirachetă pentru a proteja acele părţi ale Europei care nu sunt acoperite de sistemul american antibalistic. Motivul: divergenţele
Alianţa va amâna o decizie privind implementarea unui scut antirachetă pentru a proteja acele părţi ale Europei care nu sunt acoperite de sistemul american antibalistic. Motivul: divergenţele interne. Grecia, România, Bulgaria şi Turcia nu vor mai fi acoperite în întregime de scutul american antirachetă din estul Europei, menit să contracareze ameninţări din partea unor state ca Iranul sau Coreea de Nord, a declarat un official al Alianţei.
SUA doreau adoptarea unei decizii până la summitul la Bucureşti, însă datorită scepticismului mai multor state aliate cu privire la acest plan. "Nu cred că vom vedea o decizie acolo", a declarat asistentul secretarului general al NATO pentru Investiţii în Apărare, Peter Flory. Întrebările se leagă mai ales de costuri şi eficienţă, şi nu neapărat de opoziţia explicită a Rusiei "care nu are niciun cuvânt de spus în decizia finală asupra scutului NATO", a precizat Flory.
NATO a evaluat mult timp posibilitatea dezvoltării unui scut antirachetă pentru a proteja întregul teritoriu al Alianţei cu 26 de membre, însă dezbaterea a fost depăşită de planul SUA de a amplasa o parte a sistemului american în Polonia şi Cehia.
Consensul în cadrul NATO rămâne însă o problemă, deoarece Statele Unite încă nu au reuşit să încheie acorduri cu Varşovia şi Praga privind instalarea unor elemente ale scutului pe teritoriile lor. Oficiali polonezi au declarat că un acord ar putea fi încheiat doar peste câteva luni. În timp ce aliaţii sunt de acord, în principiu, cu natura ameninţării şi fezabilitatea apărării antirachetă, mulţi sunt refractari în privinţa unui proiect ale cărui costuri încă nu au fost stabilite.





















* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza