România şi Ucraina ar putea face "meci nul" la Haga

O soluţie de compromis a Curţii Internaţionale de Justiţie ar mulţumi ambele părţi, care ar scăpa astfel onorabil de o problemă care afectează relaţiile bilaterale Ucraina insistă

O soluţie de compromis a Curţii Internaţionale de Justiţie ar mulţumi ambele părţi, care ar scăpa astfel onorabil de o problemă care afectează relaţiile bilaterale

Ucraina insistă asupra faptului că Insula Şerpilor poate fi locuită, în timp ce România nu o consideră decât o simplă stâncă.

Bazându-se pe Convenţia privind dreptul mării, România a susţinut tot timpul caracterul de stâncă al Insulei Şerpilor, ce nu poate susţine locuirea umană sau o viaţă economică proprie. Caracteristicile naturale nu-i dau dreptul la platou continental şi zonă economică exclusivă.

Metoda de delimitare propusă de România în cadrul negocierilor cu Ucraina coincide cu cea utilizată de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga (CIJ) în procese similare. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care România a ales instanţa de la Haga.

Curtea "are o bogată jurisprudenţă cu 97 de hotărâri în cazuri contencioase, foarte multe vizând tocmai procese de delimitări ale spaţiilor maritime", a precizat pentru "Adevărul" Bogdan Aurescu, director general în MAE şi agentul României la Haga.

Instituţia a dezvoltat o metodă de delimitare care este "de tip matematic, geometric, cu elemente foarte precise, care pleacă de la contextul geografic în care se face delimitarea, ceea ce permite ajungerea la o soluţie echitabilă, prin aplicarea corectă a dreptului internaţional în materie. O astfel de soluţie nu poate fi decât favorabilă României", a mai declarat Aurescu.

Integritatea teritoriilor

De cealaltă parte, unii oficiali ucraineni sunt ferm convinşi că vor avea câştig de cauză la Haga. Fostul şef al administraţiei regiunii Odessa, în prezent adjunct al şefului administraţiei de stat de la Kiev, Ivan Placikov, este sigur că partea ucraineană va câştiga acest proces.

"Uniunea Europeană pledează pentru integritatea tuturor frontierelor şi a teritoriilor. Încă nu a existat în istorie vreun precedent când UE să fi susţinut transmiterea de teritorii", a declarat Placikov.

Şi Serghei Korsunski, director pentru cooperare economică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, este de părere că soluţia CIJ va fi în favoarea Ucrainei, iar acţiunile întreprinse de Kiev pentru amenajarea unei localităţi acolo vor conta foarte mult în acest sens.

Scuze în caz de eşec

Există însă şi voci moderate, care apreciază că CIJ va lua o decizie de compromis. Recent, Serghei Pirojkov, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, a declarat că instanţa de la Haga nu adoptă "decizii tranşante în favoarea uneia sau alteia dintre părţi, ci încearcă să găsească un compromis.

Suntem în aşteptare şi vrem să vedem în ce va consta acest compromis", a precizat diplomatul ucrainean. "În cazul în care Curtea va decide că teritoriul nu ne aparţine, atunci ne vom cere scuze de la partea română", a mai spus Pirojkov.

Întrebat dacă, în eventualitatea unor asemenea evoluţii, Ucraina este dispusă să cedeze României şi infrastructura construită pe Insula Şerpilor, Serghei Pirojkov a spus că aceste aspecte nu sunt de competenţa lui.

Decizii în cazuri similare

Până acum, în cadrul litigiilor privind delimitările maritime, Curtea de la Haga nu a ţinut seama de existenţa unor insuliţe, chiar dacă acestea aveau viaţă economică proprie şi erau locuite. În cazul delimitării platoului continental dintre Libia şi Malta (1982-1985), CIJ nici măcar nu a ţinut cont de micuţa insulă malteză Filfa.

Linia de delimitare nu a fost una mediană, ci mult deplasată spre Malta, instanţa considerând că Filfa este "un accident relativ modest într-o mare semiînchisă".

Şi în procesul dintre Franţa şi Marea Britanie (1975-1977) Curtea nu a ţinut cont de insulele anglo-normande din apropierea ţărmului francez, chiar dacă acestea au 130.000 de locuitori.

Război al declaraţiilor după întâlnirea Băsescu-Iuşcenko

Vizita de săptămâna trecută a preşedintelui României, Traian Băsescu, în Ucraina nu a soluţionat toate disputele dintre cele două ţări, nota presa ucraineană, curioasă mai ales în privinţa diferendului privind platoul continental al Mării Megre.

Traian Băsescu şi Viktor Iuşcenko s-au întreţinut în spatele uşilor închise, iar mass-mediei i-a fost comunicată doar poziţia comună în ceea ce priveşte conflictul din Georgia. Experţii sunt însă de părere că au fost abordate şi subiectele care, în ultimii ani, au provocat disensiuni între România şi Ucraina.

Refuzul de a oferi informaţii despre discuţiile dintre Traian Băsescu şi Viktor Iuşcenko a dat apă la moară presei ucrainene, care a scris că România şi Ucraina negociază în prezent încheierea unui "acord de delimitare a frontierelor" în zona Mării Negre, aflată în dispută.

Speculaţii pe care partea română s-a grăbit să le demonteze. "Afirmaţiile din presa ucraineană referitoare la un presupus acord de delimitare între cele două state sunt complet false", a declarat Bogdan Aurescu. Agentul României la Haga a explicat că, în prezent, "nu se desfăşoară niciun fel de negocieri între cele două state pe acest subiect".

Pe de altă parte, analiştii apreciază că Ucraina ar putea să facă unele concesii, în contextul în care România poate fi un aliat important pentru ea. De altfel, Traian Băsescu a subliniat că ţara noastră va continua să sprijine acordarea MAP-ului pentru Ucraina, după îndeplinirea condiţiilor necesare. "Până în decembrie este suficient timp pentru a fi îndeplinite" aceste condiţii, a afirmat preşedintele.

Afirmaţiile din presa ucraineană referitoare la un presupus acord de delimitare între cele două state sunt complet false
Bogdan Aurescu, director general în MAE