Român contra român, în Ungaria vecină

Scandal între românii din Ungaria pentru conducerea Autoguvernării pe Ţară (AŢRU), structura care reprezintă interesele comunităţii pe lângă Parlamentul şi Guvernul de la Budapesta. Cei doi candidaţi la şefia AŢRU se acuză reciproc. De pierdut are întreaga minoritate românească, pentru că fenomenul „etnobişniţei“ ia amploare în ţara vecină.

Înfrântă în competiţia pentru şefia AŢRU, Eva Iova, jurnalistă de etnie română în Ungaria, susţine că preşedintele Autoguvernării pe Ţară a fost reales cu votul unor „neromâni", respectiv de persoane care au declarat că sunt români doar pentru a obţine fondurile destinate de statul ungar minorităţilor.

„Ne deranjează pe de-o parte că fondurile de susţinere a minorităţii române vor ajunge pe mâna unor „neromâni" şi pe de altă parte că aceşti oameni, care fac „etnobişniţă" cu identitatea românească, ne vor reprezenta pe toţi", a declarat pentru „Adevărul" Eva Iova.

Petiţie lui Orban

Alături de alţi români din Ungaria, jurnalista a trimis o petiţie premierului ungar Viktor Orban şi preşedintelui Traian Băsescu, în care se plânge de neregulile la alegerile pentru Autoguvernarea pe Ţară.

„Protestăm faţă de faptul că vechii-noi conducători, preşedintele Kreszta Traján şi vicepreşedintele Gulyás György ai AŢRU  legitimează etnobiznisul", se arată în documentul trimis şi la Cotroceni.

Petiţia atrage atenţia că la alegerile locale din 3 octombrie 2010 (care influenţează rezultatele alegerilor pentru reprezentarea pe ţară a minorităţilor) s-au înfiinţat mai multe autoguvernări româneşti, mai ales în Budapesta „între ai căror reprezentanţi se găsesc în număr mare ţigani sau unguri din Ungaria şi unguri din România".

Votul românilor, în limba maghiară

„Cerem autorităţilor responsabile pentru problemele naţionalităţilor din Ungaria să cerceteze responsabilitatea conducătorilor Autoguvernării Româneşti pe Ţară în răspândirea fenomenului etnobiznisului", se mai arată în petiţie.

Semnatarii petiţiei se plâng că alegerile pentru reprezentarea românilor pe ţară s-au desfăşurat în mare parte în limba maghiară şi că preşedintele reales, Kreszta Traján, a refuzat să-şi prezinte planul pentru acest mandat.

În plus, el şi-a votat salariul la nivelul maxim prevăzut de legea ungară, spune jurnalista. „Eu măcar vorbesc bine româneşte, Kreszta se chinuieşte şi acum să o facă", susţine Iova.

De 12 ani şef: am multe realizări

De 12 ani reprezentant pe ţară al românilor din Ungaria, Kreszta susţine că nu are cum să verifice adevărata identitate etnică a susţinătorilor săi. „Eu de unde să ştiu că în Budapesta sunt români sau nu. Nimeni nu poate acest lucru pentru că fiecare poate declara pe propria răspundere cărei minorităţi îi aparţine. Am vorbit cu mai multe persoane care m-au ales, care ştiu limba română. Dar nu pot să-i verific pe toţi cei care m-au votat dacă vorbesc sau nu limba română", a declarat pentru „Adevărul" Kreszta.

El respinge şi acuzaţiile că nu ar avea „niciun program de guvernare". „Din 1996, de când conduc Autoguvernarea pe Ţară, am realizat foarte multe programe în cadrul autonomiei culturale. Am introdus studiul limbii române în mai multe şcoli bilingve", spune el.

Kreszta are şi planuri de viitor, printre altele, să strângă fonduri pentru renovarea bisericii româneşti din Bătania, oraş unde este viceprimar. Cât despre salariul pe care şi l-a votat, Kreszta spune că acesta va fi conform legii ungare. „Fiecare parte vrea să conducă AŢRU. Noi, românii din Ungaria, mare păcat e că suntem dezbinaţi. Ar trebui să fim uniţi ca să ne putem păstra identitatea", a comentat Kreszta.

Reprezentant al românilor

La 8 februarie, românii din Ungaria au ales preşedintele Autoguvernării pe Ţară, cel care-i va reprezenta pe lângă Guvern şi Parlamentul de la Budapesta, dar şi în şedinţele interguvernamentale comune româno-ungare.

"Noi, românii din Ungaria, mare păcat e că suntem dezbinaţi."
Traian Kreszta
preşedintele AŢRU

Românii răsar ca ciupercile în Ungaria

Potrivit cotidianului ungar „Nepszabadsag", în ultimul timp, numărul alegătorilor români a crescut substanţial, ei făcându-şi apariţia în judeţe unde până acum nu se ştia de existenţa lor. Iată de ce în judeţul Borsod, de pildă, dar şi în circumscripţiile budapestane, mulţi dintre reprezentanţii aleşi nu sunt etnici români.

O declaraţie de apartenenţă pe proprie răspundere este suficientă pentru a te accepta pe o listă de alegători a unei minorităţi. Singura soluţie ar fi modificarea legii minorităţilor, cea care permite unui minoritar să se revendice drept român, să-şi adune un grup de susţinători, să candideze şi să obţină o poziţie importantă. Fenomenul cunoscut ca „etnobişniţă" este „o problemă dificilă, pentru că, dacă o instituţie care are menirea de a sluji comunitatea românească îşi schimbă obiectivul în timpul jocului, îşi pierde din mesaj", a apreciat Eugen Tomac, şeful Departamentului Românii de Pretutindeni.

"Am ajuns în situaţia greu de înţeles şi de acceptat ca în interiorul autoguvernării să se discute mai mult în limba maghiară decât în limba română. Deşi este o instituţie a românilor", a mai explicat Tomac.