Adevarul.ro

Propunerea recentă ca roboţii să înlocuiască, în curând, profesorii vorbitori nativi de limba engleză îndeamnă la mai multă reflecţie, lăsând deoparte ambiţiile tehnologice.

În timp ce roboţii şi tehnologia aferentă pot facilita predarea şi mări eficienţa ei, într-o oarecare măsură, ei nu trebuie să înlocuiască profesorii umani, deoarece educaţia nu înseamnă numai instruire. Roboţii nu au posibilitatea de relaţionare interumană de care e nevoie în procesul de predare. Spre deosebire de roboţi, fiinţele umane relaţionează între ele. Formarea caracterului nu se realizează numai prin văz şi auz, dar şi prin înţelegerea profesorului, a forţei sau a slăbiciunii lui umane, a mulţumirii sau a nemulţumirii lui, a experienţelor şi a aspiraţiilor.

Responsabilii educaţiei din Coreea trebuie să privească predarea ca pe o activitate interumană care are potenţialul de a-l transforma pe elev. Roboţii îi pot informa, dar nu-i pot forma pe elevi privind valorile umane şi sociale care captează aspiraţiile unei naţiuni. Dacă actul de predare e văzut ca rezultând din prezumţii filosofice care încorporează o anumită viziune asupra lumii, cei care fac politica educaţiei în Coreea de Sud ar trebui să gândească mai bine  înainte de a opta pentru înlocuirea profesorilor cu roboţi. Numai o fiinţă umană care gândeşte şi care răspunde emoţional poate detecta nevoile unui copil în clasă şi poate răspunde acestor nevoi cu dragoste, grijă, încurajare şi speranţă. Orice încercare a roboţilor de a imita fiinţele umane nu poate decât să eşueze.

Unii au susţinut că, prin renunţarea la profesorii nativi de engleză, Coreea va suferi consecinţe economice, deoarece mulţi dintre aceşti profesori străini îşi cheltuiesc veniturile în Coreea. Dar predarea limbii engleze oferă mai mult decât instrucţie şi câştiguri economice. Am întâlnit părinţi coreeni care cred că, învăţând să vorbească engleza, copiii lor vor putea interacţiona eficient cu lumea largă şi vor avea mai multe uşi deschise. Dar înlocuirea profesorilor nativi cu roboţi înseamnă de fapt a refuza copiilor coreeni experienţa interacţiunii cu alte culturi, prin intermediul străinilor. Filosofia confucianistă inspiră, de secole, cultura coreeană. Deşi, din punct de vedere educativ, lasă loc de critici, confucianismul oferă un sfat decent: mintea e ca o paraşută; funcţionează mult mai bine atunci când e deschisă. 

Ar fi mai bine să investim în profesori de limbă engleză educaţi în Coreea decât să aducem roboţi la catedră. Maşinile fără viaţă nu au capacitatea de a relaţiona, de a dialoga, de a critica sau de a îndemna la reflecţie.