Robin Hood al vremurilor noastre

WikiLeaks se hrăneşte din plăcerea dezvăluirilor, a denunţărilor şi are nevoie să fie permanent alimentat. Însă deconspirarea totală se poate transforma rapid într-un sistem perfect de supraveghere.

 Îndeplineşte toate criteriile eroului clasic: Julian Assange este urmărit de autorităţi, este de partea poporului, ia de la cei privilegiaţi ca să dea maselor. Nu este vorba de aur şi bijuterii, dar este vorba de ceva mai preţios: informaţii despre secrete.

Assange, fondatorul WikiLeaks, este fără îndoială un Robin Hood al zilelor noastre. Secolul informaţiei a mai sărbătorit astfel de eroi. Spre exemplu, Bill Gates care a furat concernurilor monopolul tehnologiei IT, ca să le ia locul.

Au mai fost şi Sergey Brin şi Larry Page, fondatorii Google, care au deschis poporului uşa comunicării pe internet. Desigur, nu mai trebuie să amintim că astfel au lăsat şi câteva portiţe deschise pe unde poţi intra în intimitatea fiecăruia dintre utilizatorii netului.

Mai citeşte şi:

VIDEO-FOTO Cine este Julian Assange

Să nu-l uităm nici pe Mark Zuckerberg, care a împrietenit cu Facebook-ul său o jumătate de miliard de oameni şi de care lumea se cam teme pentru că nu a spus încă ce cere în schimbul acestor servicii de împrietenire.

Pe scurt, mulţi dintre eroii admiraţi ai vremurilor noastre au devenit cu timpul un fel de Antihrişti. Pe site-ul WikiLeaks, cu siguranţă, nu va fi postat niciodată mesajul „misiune îndeplinită". Dar ce se va întâmpla cu el pe viitor?

Mariile companii, care încearcă să neutralizeze acum WikiLeaks nu au nevoie de niciun ordin de la Wsahington să încerce şi pe viitor să pună capăt dezvăluirilor. Mai ales că sunt conştiente, că ele urmează... După ce se termină secretele guvernelor şi armatelor vin la rând marii jucători: Amazon, Microsoft, BP, Daimler, VW, Kraft-Food...

Concernele vor reacţiona curând. Măsurile de securitate la locul de muncă vor fi înăsprite, iar furnizorii de software şi hardware vor face profit. De la guverne, WikiLeaks îşi va muta atenţia la administraţia locală, la comunităţi şi va sta cândva chiar în faţa uşii noastre.

Poate va fi profesorul de la şcoală care se uită mereu cu oarecare curiozitate în grădina noastră, poate este babysitterul, care nu cumva studiază informatica. Are acces la laptopul nostru şi care poate că a ascuns deja un webcam în sufragerie. 

„Die Welt“ (GERMANIA) , 10 DECEMBRIE 2010