Revoluţia libiană ajunge şi în România

La Ambasada Libiei din Bucureşti a fost arborat drapelul Consiliului Naţional de Tranziţie, recu­noscut de marile puteri occidentale drept singurul reprezentant legitim al poporului libian. Nu şi de România. Diplomaţii libieni din marile capitale ale lumii fie au trecut de partea rebelilor, fie au fost expulzaţi. Însărcinatul cu Afaceri al Libiei la Bucureşti s-a făcut nevăzut.

Diplomaţii libieni au pus lacătul pe Ambasada de la Bucureşti. Nimeni nu răspunde la telefon şi nimeni nu intră sau nu iese din clădirea reprezentanţei diplomatice din strada Mircea Zorileanu, numărul 58. Diplomaţii libieni au dat bir cu fugiţii. Nu înainte însă de a da jos steagul Libiei lui Gaddafi (verde) şi să-l arboreze pe cel al Consiliului Naţional de Tranziţie - verde, negru şi roşu cu o semilună şi o stea. Însărcinatul cu afaceri libian în ţara noastră, Saleh Kh. Saleh Jweida, este de negăsit, el refuzând să se întâlnească inclusiv cu reprezentanţi ai ţărilor arabe în România. Apropiaţi ai acestuia au declarat pentru „Adevărul" că nu a plecat din ţară.

Ultima veste despre el a dat-o Ministerul român de Externe într-un comunicat de presă, în luna februarie, când diplomatul a fost convocat în audienţă la sediul Departamentului consular din cadrul MAE pentru a i se transmite „preocuparea autorităţilor române pentru deteriorarea situaţiei interne din această ţară, care a dus la pierderea de vieţi omeneşti".

O jumătate de catarg pentru rebeli

Trecerea diplomaţilor libieni de la Bucureşti de partea rebelilor s-a întâmplat după multe ezitări. Bucureştenii care locuiesc în zona ambasadei au relatat că steagul rebelilor a fost adus de un diplomat, care l-a ridicat, iniţial, doar până la jumătatea catargului. Şovăiala diplomaţilor libieni la Bucureşti a fost, probabil, încurajată de refuzul României de a recunoaşte - aşa cum au făcut spre exemplu Franţa, Marea Britanie, Bulgaria, Turcia şi SUA - CNT ca noua structură de conducere a ţării nord-africane. Diplomaţia română consideră Consiliul rebelilor drept un partener de dialog, nu un Executiv de tranziţie, aşa cum o fac cele mai multe state din Uniunea Europeană. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, ieri, la RFI, că ideal ar fi ca liderul libian Muammar Gaddafi să fie capturat ca să fie judecat în Libia. Şeful diplomaţiei române a pledat pentru „un proces corect, sub asistenţă internaţională în Libia, pentru că ar avea un impact mai puternic".

România stă de vorbă doar după alegeri

Ministrul Baconschi a reiterat că actualul Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT) este „un interlocutor politic", dar că viitorul Guvern din Libia va trebui însă să reprezinte „întreaga societate libiană". „Deocamdată, CNT reprezintă singura forţă politică alternativă deja constituită şi care a etalat un program. Va trebui însă să avem alegeri libere şi să ne convingem că viitorul Guvern de tranziţie va reprezenta întreaga societate libiană, e nevoie deci de legitimitate garantată. E nevoie ca CNT să acţioneze cu moderaţie, să nu încurajeze islamul radical", a explicat şeful diplomaţiei române. În declaraţii anterioare, Baconschi a precizat că Ministerul român de Externe a trimis la Benghazi (fieful rebelilor) o echipă de diplomaţi, care a avut un prim contact cu Consiliul Naţional de Tranziţie. Fără să precizeze când a avut loc această misiune, ministrul a subliniat că România doreşte pentru conducerea Libiei „o alternativă reprezentativă, moderată, prodemocratică, în care rolul islamului radical să fie minimal".

„NU" intervenţiei militare

România a făcut notă distinctă în UE, unde majoritatea statelor au sprijinit ofensiva aeriană în ţara nord-africană şi au recunoscut CNT, încă din luna martie. La Consiliul European de primăvară de la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România nu susţine o soluţie militară în Libia, care poate fi „o eroare politică majoră". Ulterior, în cadrul operaţiunilor NATO, România a participat cu o fregată la operaţiunea pe care Alianţa o desfăşoară în Libia din 23 martie în baza unor rezoluţii ale Consiliului de Securitate.

Într-un interviu la postul public de televiziune, preşedintele Băsescu a deplâns numărul mare de oameni ucişi în timpul confruntărilor dintre rebeli şi forţele loiale lui Gaddafi, dar nu a semnalat vreo schimbare de poziţie a României în privinţa CNT. Întrebat dacă intervenţia militară în Libia este un succes, Băsescu a răspuns că, dacă Gaddafi va pleca, „va fi un sfârşit rezonabil".„Dacă va fi un război civil pentru încă un an de acum înainte, nu e bine", a mai spus Traian Băsescu.

În rândul lumii

O serie de diplomaţi libieni au fost declaraţi persona non grata în mai multe ţări europene sau au trecut de partea rebelilor. Cea mai recentă „dezertare" s-a întâmplat la Moscova, unde ambasadorul libian Ali Abu Bakr, trecut de partea opozanţilor lui Gaddafi, a organizat luni o ceremonie pentru arborarea steagului rebelilor în faţa reprezentanţei diplomatice, relatează „The Moscow Times". Mai mulţi libieni care trăiesc în Rusia, au strigat „Trăiască Libia nouă! Trăiască libertatea şi democraţia!". Marea Britanie l-a declarat persona non grata pe ambasadorul libian la Londra, Omar Jelban, în luna mai, imediat după ce reprezentanţa diplomatică a Regatului Unit de la Tripoli a fost atacată de forţele loiale lui Gaddafi. Ambasadorul de la Paris şi-a dat demisia, iar CNT şi-a trimis în iulie un alt reprezentant în Franţa.

Ambasadorii libieni în Brazilia şi cel din India s-au distanţat şi ei de regimul Gaddafi. Un caz aparte este acela al ambasadorului libian în Zimbabwe care a primit ordin să părăsească ţara tocmai pentru că a trecut de partea rebelilor. „Zimbabwe nu recunoaşte Consiliul Naţional de Tranziţie. În acest context, ambasadorul Libiei şi întreg personalul instituţiei trebuie să părăsească ţara", a declarat ministrul de Externe din Harare, ­Simbarashe Mumbengegwi. 

Ambasade luate cu asalt

La sfârşitul lunii trecute, protestatari anti-Gaddafi au luat cu asalt ambasadele libiene din capitalele Bosniei şi Herţegovinei, Greciei şi Turciei şi au arborat tricolorul rebelilor. Scene similare au avut loc în iulie şi la Sofia. Nu şi în România.

"Poziţia României în cazul Libiei nu este nici albă, nici neagră. Este gri. Cred că este justificată prin aşezarea geografică a ţării şi prin faptul că nu este o ţară bogată."
Ahmed Jaber
jurnalist palestinian în România

Rebelii vor banii înapoi, nu şi soldaţi străini

Rebelii libieni veniţi din toate colţurile ţării au încercuit Sirt, oraşul natal al colonelului Muammar Gaddafi, unde se zvoneşte că s-ar fi refugiat acesta. Opozanţii le-au dat ultimatum soldaţilor loiali colonelului să se predea până sâmbătă. În această vreme, viitorul politic al Libiei se negociază la nivel internaţional. Statele lumii se pregătesc ca astăzi, la reuniunea de la Paris, să aprobe deblocarea fondurilor dictatorului, pentru a le pune la dispoziţia Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT). Rebelii primesc banii cu bucurie, dar refuză prezenţa observatorilor şi soldaţilor străini, oferiţi de ONU pentru menţinerea păcii şi a susţinerea reconstrucţiei ţării. Trimisul ONU în Libia, Ian Martin, a declarat că în aceste condiţii delegaţia ONU se va concentra pe chestiuni politice, precum susţinerea rebelilor în organizarea de alegeri, la redactarea unei noi Constituţii şi la reforma Justiţiei.

Opozanţii regimului au înconjurat oraşul Sirt   Foto: AFP

„Avem dreptul să-l omorâm pe dictator"

Ministrul francez de Externe, Alain Juppé, a insistat într-o declaraţie pentru cotidianul „Frankfurter Allgemeine ­Zeitung" că este necesară trimiterea unei delegaţii de observatori la Tripoli, subliniind că nu este vorba despre „o grupă de intervenţie". Oficialul francez a explicat că CNT are nevoie de ajutor extern, fiind o structură „tânără", în sânul căreia există tensiuni. În afara refuzului dat ONU, rebelii au avertizat că au dreptul să-l elimine pe Muammar Gaddafi. „Credem că dictatorul este în Libia. Este dreptul nostru să-l omorâm", a declarat Ahmad Darrad, membru al CNT, însărcinat cu organizarea noului Minister de Interne. „A comis crime împotriva noastră, este un asasin. Oriunde în lume, dacă un criminal nu se predă, este dreptul autorităţilor să îl omoare", a adăugat Darrad.

Abu Salim, locul terorii

Abu Salim este locul în care regimul Gaddafi a comis un adevărat masacru. Zidurile înalte şi turnurile de supraveghere ale închisorii situate în apropierea capitalei Tripoli se văd de la depărtare, insuflând privitorului teamă, relatează „Die Welt".În urmă cu o săptămână, toţi deţinuţii de la Abu Salim au fost eliberaţi de rebeli. Ei au povestit cum dormeau câte şase într-o celulă de 20 de metri pătraţi, pe jos, cum erau bătuţi şi torturaţi în fiecare zi. Seiful centrului a fost golit de bani în urmă cu câteva zile, notează cotidianul german.

50.000 de oameni au murit în Libia de la începerea confruntărilor între rebeli şi forţele loiale lui Gaddafi, spun rebelii.