Revolta lumii civilizate

Cancelariile occidentale continuă să-şi exprime îngrijorarea în legătură cu  echilibrul democratic şi slăbirea instituţiilor independente din România.

De la mineriada din 13-15 inunie 1990, luările de poziţie ale unor cancelarii şi politicieni europeni faţă de degradarea democraţiei în România nu au fost niciodată mai vehemente decât acum. Criticile au început odată cu primele măsuri de acaparare a instituţiilor statului, cu scopul suspendării preşedintelui Traian Băsescu.

„Adevărul" vă prezintă cronologia reacţiilor prin care lumea occidentală şi-a exprimat dezacordul faţă de ceea ce se întâmplă în România.

3 iulie. Viviane Reding (foto) este primul oficial al Comisiei Europene care a reacţionat la intenţiile Guvernului Ponta de a face modificări în privinţa Curţii Constituţionale. Comisarul pentru Justiţie, luxemburgheza Viviane Reding (cu orientare de centru-dreapta), a scris două postări pe Twitter. „Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României. Pentru mine, un sistem judiciar funcţional şi independent este o precondiţie pentru respect reciproc în Spaţiul european de Justiţie", scria Reding.

4 iulie. Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, declara că, în cazul în care  suspendarea preşedintelui Traian Băsescu se face într-un mod ce ar putea fi considerat „manipulator sau prin încălcarea Constituţiei, acest lucru ar putea avea un efect foarte serios asupra felului în care România este percepută pe plan internaţional". Câteva ore mai târziu, la recepţia dată cu ocazia Zilei Independenţei, ambasadorul mai sublinia: „Naţiunile care eşuează sunt cele ale căror instituţii sunt slabe sau manipulate, cele în care statul de drept este banalizat. În cazul României, trăinicia acestor instituţii va decide dacă prosperaţi şi dacă fiii voştri vor hotărî să trăiască aici".

4 iulie. Susanne Kastner (social-democrată), preşedinta Comisiei de Apărare a Bundestagului, considera, într-un interviu pentru Deutsche Welle, că  „Justiţia trebuie să rămână independentă în România şi că USL ar face bine să respecte aceste reguli fiindcă orice altceva ar fi un pas într-o direcţie pe care nu o consider bună".

4 iulie. Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german şi membru al Partidului Creştin-Democrat (CDU) al cancelarului Angela Merkel, spunea că situaţia din România „depăşeşte, sub aspect negativ, tot ce s-a întâmplat până acum în Ungaria", iar „în România, statul a căzut pradă unui partid", cerând o dezbatere la nivel european.

5 iulie. Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, declara că „România operează într-o perioadă de incertitudine pe plan european şi este important pentru politicienii români să menţină credibilitatea statului român pe pieţele financiare şi să asigure respectarea statului de drept".

5 iulie. Giulio Terzi, ministrul de Externe al Italiei, declara că urmăreşte „cu multă atenţie evoluţiile politice din România" şi că doreşte „să se ajungă cât mai repede la o clarificare în sensul unui parcurs normal, conform cu procedurile constituţionale ale ţării".

6 iulie. Guvernul Merkel (de dreapta), prin vocea purtătorului de cuvânt Steffen Seibert, îşi exprima îngrijorarea în legătură cu reformele politice din România şi avea „îndoieli serioase legate de legitimitatea lor". „Convingerea noastră este că independenţa şi capacitatea de acţiune a Curţii Constituţionale a României nu trebuie puse sub semnul întrebării", preciza Steffen Seibert. „La drept vorbind, Guvernul federal are îndoieli serioase faţă de legitimitatea măsurilor luate de Guvernul Ponta", a mai spus purtătorul de cuvânt.

6 iulie. Joseph Daul, preşedintele de origine franceză al celui mai mare grup din Parlamentul European, cel al popularilor, susţinea că „înlăturarea primilor trei oameni în stat, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi preşedintele ţării, în doar patru zile, prin încălcarea regulamentelor Parlamentului, legilor şi a Constituţiei, poate fi considerată o lovitură de stat".

6 iulie. Herman van Rompuy (belgian, creştin-democrat), preşedintele Consiliului European, s-a declarat îngrijorat şi a anunţat că va vorbi cu Ponta şi Băsescu. „Sunt foarte îngrijorat de evoluţiile recente din România în legătură cu domnia legii şi independenţa justiţiei. Îl voi contacta pe V. Ponta şi T. Basescu pentru a discuta despre aceste subiecte", a scris oficialul european.

6 iulie. Hannes Swoboda (austriac), liderul Socialiştilor şi Democraţilor din PE, susţine că nu a sesizat în România nicio încălcare a legislaţiei europene. Swoboda a mai afirmat că „este surprinzător că mulţi dintre cei care sunt acum vocali faţă de situaţia din România au tăcut atunci când preşedintele Traian Băsescu a schimbat raporturile de forţe în favorea sa pe durata mandatului".

6 iulie. Guy Verhofstadt (belgian, liberal), preşedintele Grupului ALDE din PE, a transmis o scrisoare vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, solicitându-i acesteia să prezinte o evaluare obiectivă cu privire la situaţia din România.

6 iulie. Guido Westerwelle (foto), ministrul de Externe al Germaniei, de orientare liberală, a declarat, pentru „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung", că este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în România, unde conflictele politice au loc în detrimentul „valorilor europene fundamentale". „Principiile de bază ale democraţiei, statul de drept şi separarea constituţională a puterilor în stat nu pot fi puse în discuţie, iar Guvernul federal pur şi simplu nu poate ignora ceea ce se întâmplă în România", a mai spus şeful diplomaţiei germane pentru FAS.

6 iulie. Olivier Bailly, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene: „Evoluţiile recente pot expune riscului progresele realizate în cursul anilor. Premierul Victor Ponta va veni la Bruxelles joia viitoare pentru a se întâlni cu preşedintele Barroso pentru a discuta aceste chestiuni", a anunţat oficialul european. 

7 iulie. Wilfried Martens (belgian), preşedintele Partidului Popular European (PPE), a catalogat votul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu drept „un alt act politic lipsit de scrupule pentru implementarea galopantă a autoritarismului". Martens a criticat „actele arbitrare ale USL - înlocuirea Avocatului Poporului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi a preşedintelui ţării", precizând că acestea arată „dispreţ total faţă de statul de drept".

7 iulie. Ministerul de Externe al Olandei a transmis că monitorizează îndeaproape situaţia subliniind că „este important ca România să ţină cont de Constituţia sa şi de legile în vigoare".

7 iulie. Thorbjorn Jagland (norvegian), secretarul general al Consiliului Europei, se declară îngrijorat de recentele evoluţii din România, în special de cele legate de suspendarea preşedintelui. El a cerut Comisiei de la Veneţia să analizeze dacă aceste acţiuni sunt compatibile cu statul de drept şi cu democraţia. „Sunt foarte îngrijorat de recentele evoluţii din România, mai ales de acţiunile Guvernului şi Parlamentului în legătură cu instituţiile democratice.

Am cerut o opinie Comisiei pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei, din care România face parte, cu privire la compatibilitatea acestor măsuri cu principiile democratice şi cu statul de drept", afirma Jagland. Comisia pentru Democraţie prin Drept, cunoscută drept Comisia de la Veneţia, este formată dintr-un grup de experţi constituţionali care examinează modul în care ţările membre ale Consiliului Europei respectă standardele democratice.

7 iulie. Hannes Swoboda (foto) îşi schimbă discursul în mod radical: „Trebuie să monitorizăm atent situaţia din România şi să acţionăm în cazul în care se încalcă legislaţia UE. În calitate de Grup Social-Democrat, avem o poziţie foarte clară: Există doar o întrebare pentru noi - dacă se încalcă legile şi valorile UE."

7 iulie. Departamentul de Stat al SUA transmitea, prin purtătorul de cuvânt, că este „foarte preocupat de recentele evenimente din România, aliatul şi partenerul nostru în NATO, care ameninţă echilibrul democratic al puterilor şi subminează instituţiile independente precum justiţia". „Facem apel la guvernul român pentru ca acest proces să fie realizat în manieră corectă şi transparentă cu un respect scrupulos pentru statul de drept şi idealurile democratice", a continuat purtătorul de cuvânt a Departamentului de Stat.

7 iulie. Jean-Claude Mignon (francez), preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat: „Îmi exprim preocuparea faţă de evoluţiile din România. În calitate de stat membru al Consiliului Europei, România trebuie să respecte angajamentele asumate şi standardele europene. Independenţa justiţiei, în particular a Curţii Constituţionale, constituie o condiţie indispensabilă existenţei unui stat de drept".

"Guvernul federal pur şi simplu nu poate ignora ceea ce se întâmplă în România.''
Guido Westerwelle ministrul de Externe  al Germaniei

"Sunt foarte îngrijorat de evoluţiile recente din România în legătură cu domnia legii şi independenţa justiţiei.''
Herman van Rompuy preşedintele Consiliului European

"Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României.''
Viviane Reding comisar european  pentru Justiţie

Victor Ponta se duce să dea explicaţii la Bruxelles

După ce a reuşit să provoace îngrijorarea Europei prin acţiunile controversate ale Guvernului pe care îl conduce, premierul Victor Ponta încearcă acum să-i liniştească pe oficialii europeni.  „Săptămâna viitoare mă voi deplasa personal la Bruxelles, pentru a mă întâlni cu înalţii reprezentanţi ai partenerilor noştri europeni din cadrul Comisiei Europene şi din cadrul Parlamentului European, pentru a le garanta mersul ireversibil al României către un stat de drept, cu o justiţie independentă şi cu un cadru constituţional stabil", a anunţat prim-ministrul.

Ponta nu va merge doar la Bruxelles, ci şi la Paris şi la Berlin, capitalele de unde au venit cele mai aspre critici la adresa derapajelor din România.

Premierul se arată, totodată, dispus să-şi plece capul în faţa liderilor europeni dacă aceştia vor stabili că a greşit. „Îmi asum, în numele Guvernului, obligaţia de a respecta orice fel de evaluare prin care eventuale decizii luate în ultima perioadă nu ar respecta standardele europene.

Suntem gata, în orice moment, să îndreptăm aceste lucruri şi să dăm toate asigurările necesare că, dincolo de o bătălie politică, nicio altă instituţie şi niciun alt proces democratic, de respectare a statului de drept şi de respectare a independenţei justiţiei, nu vor fi afectate. Înţeleg şi consider legitime îngrijorările partenerilor noştri şi cred că este obligaţia Guvernului de a răspunde la toate aceste îngrijorări cu argumente, inclusiv cu acceptări sau recunoaşteri, dacă există ceva ce trebuie îndreptat", a mai spus Victor Ponta. Mihai Voinea