TIME avertizează că există pericolul izbucnirii unei epidemii de HIV în România

"Este trecut de orele 22.00, iar pe o stradă slab luminată din apropierea Gării de Nord din Bucureşti, mai multe prostituate aşteaptă în faţa unei clădiri abandonate. Când o dubă trage lângă bordură, o ţigancă îşi aruncă ţigara,  îşi îndreapta fusta şi intră în maşină. Zece minute mai târziu, iese cu un ranjet obraznic şi strigă la şofer: "Merci, şefu '." Nu pleacă cu un teanc de bani, ci cu o pungă cu

Aşa îşi începe revista TIME un amplu material în care trage un semnal de alarmă asupra pericolului unei epidemii de HIV în rândul consumatorilor de droguri din România.

În  Europa de Est şi Asia Centrală folosirea drogurilor injectabile face ca această regiune să se îndrepte către o epidemie HIV cu cea mai rapidă rată de creştere din lume. Potrivit UNAIDS (Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA ), din 2001, prevalenţa HIV în regiune a crescut cu 66%, afectând 1,5 milioane de oameni. În Rusia, 160 de oameni contractează HIV în fiecare zi, iar vârsta medie a deceselor cauzate de SIDA este de 32 de ani. În Ucraina, se estimează că 70% dintre utilizatorii de droguri injectabile au în prezent HIV, notează publicaţia.

Problema, spun experţii, este lipsa de finanţare pentru prevenirea HIV, dar şi lipsa de voinţă politică de a lucra cu grupurile stigmatizate. În ciuda creşterii explozive a ratei infectărilor cu HIV în unele părţi ale Europei, UNICEF susţine că investiţiile internaţionale din întreaga regiune est-europeană şi din Asia Centrală "nici măcar nu se apropie" de investiţiile dintr-o singură ţară precum Etiopia, unde există un număr similar de cazuri de infectări cu HIV ca în Rusia sau Ucraina.

Ministerul Sănătăţii şi-a folosit tot bugetul pe anul acesta pentru a plăti pentru tratamentul antiretroviral al pacienţilor infectaţi cu HIV aferent lunii august şi acum trebuie să aştepte o suplimentare a finanţării prin canale birocratice, scrie publicaţia americană. Întârzierea poate fi de până la 180 de zile, iar tratamentul a fost deja întrerupt pentru circa 1.000 de pacienţi. "Guvernul nu ne-a dat garanţii şi suntem speriaţi de ceea ce s-ar putea întâmpla în septembrie", a declarat pentru TIME Iulian Petre, director executiv la Uniunea Naţională a Oamenilor care trăiesc cu HIV/SIDA.

Până acum, scrie TIME, România a fost excepţia. Organizaţiile neguvernamentale româneşti au fost fruntaşe în regiune în ceea ce priveşte derularea programelor de prevenire a SIDA, vizând în urmă cu zece ani grupurile vulnerabile. Efortul comun a făcut ca rata infectărilor cu HIV în rândul celor care folosesc droguri injectabile să se situeze doar la 1%, fiind cea mai scăzută din Europa de Est. În mare parte, rezultatul s-a datorat programului de "schimb de ace" derulat de ARAS şi alte cinci organizaţii neguvernamentale, care împreună au dat anul trecut peste 1,6 milioane de seringi unui număr de 7.500 de dependenţi.

Acum însă, o criză de finanţare ar putea anula toate eforturile depuse în acest sens. Mult timp, ONG-urile s-au bazat numai pe donaţiile internaţionale. Dar la aproape patru ani de la aderarea României la UE, Banca Mondială nu mai consideră România drept o ţară în curs de dezvoltare, ceea ce o face neeligibilă pentru anumite granturi internaţionale. Începând cu luna iulie, UNICEF,  Institutul pentru o Societate Deschisă şi Fondul Global pentru Lupta anti-SIDA, Tuberculoză şi Malarie şi-au retras, toate, finanţările pentru programele HIV din România.

Fără bani pentru prevenire, spun unii experţi, problema României cu HIV ar putea deveni foarte gravă într-un timp foarte scurt. "Dacă nu mai furnizezi ace sterile consumatorilor de droguri injectabile, există potenţial ca o epidemie să scape de sub control", spune Martin Christopher Donoghoe, project manager pentru HIV/SIDA în Europa în cadrul Organizaţiei  Mondiale a Sănătăţii.

 În plus, în 2008 România a depăşit Rusia, devenind cel mai important furnizor pentru piaţa sexului în UE. "Concentraţia de infecţii cu HIV este în Est, dar HIV nu respectă graniţele naţionale", avertizează Donoghoe.

România a fost, cândva, un model în lupta împotriva HIV

Istoria unică a României în ceea ce priveşte HIV explică parţial succesul ei în lupta împotriva extinderii bolii, mai scrie TIME. Spre deosebire de restul Europei de Est, majoritatea persoanelor cu HIV din România nu s-au infectat ca adulţi consumatori de droguri injectabile sau în urma prostituţiei, ci în urma creşterii în orfelinate. În 1987, în speranţa de a vindeca anemiile orfanilor, asistentele au început să le facă zilnic transfuzii cu sânge, refolosind seringile în cazul mai multor copii. O parte din sânge s-a dovedit a fi fost contaminat şi cel puţin 10.000 de orfani au contractat HIV. În 2000, România număra 60% dintre infecţiile pediatrice cu HIV înregistrate în Europa. Copiii infectaţi au început să primească tratament antiretroviral finanţat de stat, ceea ce a făcut ca 7.000 dintre ei să fie încă în viaţă şi azi. În 2001, guvernul a ajuns la o înţelegere cu firmele farmaceutice pentru a scădea preţul medicamentelor, ceea ce a făcut ca România să devină prima ţară din Europa de Est - şi una dintre puţinele din lume - care furnizează tratament universal gratuit pacienţilor HIV-pozitivi. "La momentul respectiv, România era un model pentru regiune", spune Eduard Petrescu, cooronatorul pentru România de la UNAIDS.

"Minunile se întâmplă oriunde", spune un activist ARAS, dar dacă sprijinul pentru programele din România dispare, s-ar putea să nu mai rămână prea multe, adaugă autorul articolului din TIME.