Referendumul grecesc a căzut, criza rămâne

Grecia a renunţat ieri, oficial, la ideea organizării unui plebiscit pe tema planului european de susţinere financiară, însă neînţelegerile politicienilor de la Atena continuă să ţină Europa ostatică.

„Luminile rampei" au fost aţintite pe tot parcursul summitului G20 de la Cannes pe Grecia, care nici măcar nu face parte din G20. Reuniunea  a fost dominată de schimbările rapide ale crizei politice din Grecia. Ieri, guvernul elen  a renunţat oficial la ideea organizării unui referendum pe tema planului european de susţinere financiară. Anunţul a fost făcut de ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, care privea cu reticenţă ideea acestui plebiscit. 

Planul de a supune colacul de salvare european voinţei poporului fusese enunţat de premierul Giorgios Papandreu, atrăgând critici dure din partea liderilor UE, care au vorbit deschis, pentru prima dată, de eliminarea Greciei din blocul comunitar. Potrivit economiştilor, dacă Grecia ar renunţa la euro şi ar reintroduce drahma, aceasta va scădea rapid în raport cu euro, inflaţia ar scăpa de sub control, totul s-ar scumpi, iar nivelul de viaţă ar scădea brusc. În cel mai bun caz, Grecia nu ar avea niciun fel de putere de cumpărare, preţurile ar fi prohibitive şi ţara va fi în continuare datoare şi falimentară. Băncile nu ar accepta drahma pentru plata datoriilor deoarece aceasta s-ar devaloriza continuu, transmite BBC.

Bill Gates a pledat pentru „taxa Robin Hood“  Foto: AFP

Fapte, nu vorbe

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că aşteaptă de la Grecia fapte mai degrabă decât anunţuri. „Pentru noi contează faptele. E important să existe rapid o aprobare pentru deciziile din 27 octombrie", a afirmat ea. Merkel a repetat că a şasea tranşă de împrumut nu va fi plătită Greciei dacă aceasta nu adoptă planul european. Faptele se lasă însă aşteptate, deoarece, la Atena se contura ieri un blocaj politic. În contrast cu declaraţiile anterioare, liderul opoziţiei de dreapta, Antonis Samaras, a anunţat că va sprijini planul european de salvare, dar numai dacă premierul Papandreu demisionează, urmând ca un Guvern interimar să supravegheze implementarea planului şi noi alegeri să fie organizate până la sfârşitul anului. Acest lucru aruncă în aer ideea unui  guvern de uniune naţională care să implementeze programul de ajutor convenit de UE.

O ieşire onorabilă

Papandreu a calificat orice proiect de organizare de alegeri anticipate drept „catastrofal" pentru ţară şi pentru menţinerea sa în zona euro.„I-am cerut lui Papandreu să demisioneze şi să meargă spre formarea unui Guvern temporar de tranziţie pentru a avansa către alegeri anticipate", a declarat Samaras. El l-a acuzat pe Papandreu că „practică şantajul, minte şi se agaţă de scaunul său". Potrivit sondajelor, în cazul unor alegeri anticipate, niciun partid nu va obţine majoritatea, iar ţara riscă să fie de neguvernat şi instabilă, o situaţie mai rea decât situaţia actuală.

Guvernul lui Berlusconi va fi monitorizat de UE şi de FMI  Foto: AFP

La închiderea ediţiei, în parlamentul elen urma să aibă loc un vot de încredere la adresa guvernului condus de Giorgios Papandreu. Partidul Socialist PASOK al premierului are o majoritate extrem de slabă: 152 din 300 de mandate, iar câţiva dintre parlamentarii socialişti au arătat că vor refuza să-l susţină la votul de încredere. Majoritatea analiştilor din Grecia se îndoiesc că Papandreu se va mai agăţa de putere mult timp, deşi e un politician tenace.

Premierul ar intenţiona o ieşire onorabilă din scenă. După ce a spus, public, că nu va demisiona, el s-ar fi angajat joi seara, în faţa parlamentarilor din propriul partid, să părăsească puterea, dacă aceştia îl vor ajuta să câştige votul de încredere din Parlament. Papandreu ar fi luat această decizie împreună cu miniştrii săi, potrivit unor surse guvernamentale de la Atena, citate de „Le Point". În locul său, Papandreu ar dori să lase un guvern de uniune naţională. „I s-a spus că trebuie să se retragă cu calm, pentru a-şi salva partidul. Totul s-a petrecut într-o manieră civilizată, fără ranchiună", a explicat sub acoperirea anonimatului, o sursă din administraţia de la Atena. Potrivit aceleiaşi surse, în cadrul întâlnirii, Giorgios Papandreu a recunoscut că a făcut o greşeală când a anunţat, luni, că va ţine referendum pentru aprobarea planului european de salvare.

Revitalizarea dreptei

Antonis Samaras este liderul opoziţiei conservatoare (partidul Noua Democraţie) din Grecia. Samaras a fost ministru de Finanţe, de Externe şi ministru al Culturii. În 2004 a fost ales europarlamentar, iar în 2007 s-a întors pentru a fi parlamentar în Grecia.

Giorgios Papandreu vrea să plece de la şefia guvernului elen cu fruntea sus  Foto: reuters

FMI nu ajută Europa. Deocamdată

Discuţiile G20 sunt blocate pe unul din cele mai importante subiecte: creşterea capacităţii financiare a Fondului Monetar Internaţional, transmite „European Voice", citând oficiali apropiaţi de discuţiile de la Cannes. Aceasta după ce preşedintele american, Barack Obama, ar fi cerut dovezi că UE este capabilă să gestioneze criza din zona euro înainte de a accesa noi împrumuturi. „European Voice" relatează că SUA doresc să menţină zona euro sub presiune şi anticipează că e puţin probabil ca G20 să anunţe cifre pentru creşterea capacităţii FMI. Liderii UE insistau pentru creşterea rezervelor FMI, astfel încât acesta să aibă mai multă putere pentru a susţine economiile eurozonei, aflate în dificultate.

Potrivit unui proiect de comunicat al G20, obţinut de Reuters, liderii mondiali ar fi urmat să aprobe propunerea FMI privind o nouă linie de credit pe termen scurt pentru a ajuta ţările care se confruntă cu un şoc economic. UE afirmase că se discută mai multe variante, inclusiv comasarea drepturilor de împrumut ale ţărilor europene la FMI pentru a forma un fond care să susţină statele vulnerabile precum Italia sau Spania. O sursă din G20 a declarat pentru Reuters că suplimentarea resurselor FMI, cu fonduri provenind mai ales de la ţări emergente, precum China, ar putea fi de 300-350 miliarde de dolari.

Ban Ki-moon, secretarul general ONU: „Oamenii îşi pierd încrederea că liderii fac ceea ce trebuie"

Lumea, care adăposteşte acum o populaţie de peste 7 miliarde de oameni, este în stare de alertă. Protestele publice de pretutindeni sunt expresia unui fapt evident: creşterea incertitudinii economice, volatilitatea pieţelor şi adâncirea inegalităţilor ne-au adus într-un mare impas.Numărul celor care trăiesc în teamă este prea mare. Ei se simt descurajaţi, nesiguri şi furioşi în faţa perspectivelor care îi aşteaptă. Adunaţi în jurul meselor de acasă sau în pieţe publice, oamenii se întreabă: cine va asigura traiul familiei şi al comunităţii mele? În aceste vremuri dificile, cea mai mare problemă pentru guverne nu este deficitul de resurse, ci cel de încredere. Oamenii îşi pierd convingerea că liderii şi instituţiile publice fac ceea ce trebuie.

Summitul G20 de la Cannes are loc în acest context dramatic. În vremuri de criză şi nesiguranţă, liderii trebuie să ofere propuneri clare şi soluţii curajoase. Vremea politicii paşilor mărunţi a trecut. Asistăm cu toţii la limitarea bugetelor. Pentru o mare parte a lumii, austeritatea financiară este la ordinea zilei. În mod clar, prioritatea imediată la Cannes va fi de a susţine deciziile luate la Bruxelles în privinţa crizei din zona euro. La fel de clar este că un răspuns eficient nu poate fi decât unul global.

Trebuie deopotrivă să fie asociat unei agende sociale ambiţioase, cu o viziune pe termen lung. Nu îi putem uita pe cei mai vulnerabili dintre noi - săracii, femeile, tinerii. Cei care au contribuit cel mai puţin la criză plătesc preţul cel mai mare. Să le cerem să aştepte pentru că sunt alte probleme de rezolvat nu este doar contraproductiv, ci şi imoral. La Cannes, liderii ar trebui să cadă de acord asupra unui plan de acţiune concret care va promova binele tuturor naţiunilor şi popoarelor, nu doar al celor mai bogate şi mai puternice.

Pentru cei săraci

Economiile în curs de dezvoltare sunt pilonii viitorului. La Cannes, conducătorii lumii trebuie să-şi manifeste sprijinul puternic în favoarea populaţiei sărace şi a creşterii economice, care se numără printre Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Ştim ce funcţionează şi de aceea trebuie să continuăm investiţia în politici şi programe care aduc beneficii incontestabile: sănătatea copiilor şi a femeilor, alimentaţia, agricultura şi egalitatea între sexe, pentru a numi doar câteva.

Pentru planetă

Aşa cum nu poate exista creştere economică durabilă fără dezvoltare, nu poate exista nici dezvoltare durabilă fără protejarea planetei. Sănătatea, bogăţia şi bunăstarea noastră colectivă depind de modul în care păstrăm „capitalul natural" al pământului: aerul, râurile, oceanele, solurile, pădurile, flora şi fauna.

Pentru femei şi tineri

În toată lumea, femeile şi tinerii au ieşit pe străzi. Îşi cer drepturile şi vor să participe într-o mai mare măsură la viaţa economică şi politică a comunităţilor lor. Ei constituie viitorul economiei globale. Trebuie să îi ascultăm. La summitul G20 trebuie să se discute problema inegalităţii sociale în creştere, în toate statele membre. Dacă vom eşua în rezolvarea acestei probleme, viitorul se va răzbuna. Alienarea socială şi instabilitatea profundă vor periclita perspectiva păcii, a securităţii şi a prosperităţii pentru toţi.

Pentru liderii prezenţi la Cannes, acest Summit este un test. Lumea întreagă îi priveşte. Deciziile luate vor afecta fiecare persoană şi ţară, direct sau indirect. Un eşec ar fi dezastruos. Cu înţelepciune şi viziune, putem folosi acest moment pentru a pune bazele unei creşteri economice sănătoase, "verzi" şi egale pentru toţi. Să fim foarte clari: nu putem amâna aceste decizii şi alegeri dificile. Timpul zboară.

"Pentru liderii prezenţi la Cannes, acest summit este un test. Lumea întreagă îi priveşte.''