Reality-show cu Berlusconi la tribunal

Pentru prima dată în ultimii opt ani, ieri, premierul italian a compărut în faţa justiţiei, în procesul în care este acuzat de evaziune fiscală. Prim-ministrul are şase procese pe rol. „Este o acuzaţie incredibilă“, a spus, la ieşire, Berlusconi, acuzând judecătorii că îl persecută. Au urmat uralele susţinătorilor ce îl aşteptau în faţa tribunalului.

Cine conduce o ţară în care prim-ministru, judecat pentru fraudă fiscală, abuz de putere, corupţie şi prostituţie cu minore, îşi petrece mai mult timp cu avocaţii sau în sesiuni "de relaxare" decât în guvern, în pofida tensiunii politice şi a crizei economice? "Pe cine mai interesează, oricum se înţelege din start că vorbim de Italia, nu-i aşa?!", mi-a răspuns un coleg de breaslă italian. Ce-i drept, întrebarea redevine periodic subiect de presă ori de câte ori premierul Italiei Silvio Berlusconi iese în prim -plan cu vreun show TV, legat de numeroasele scandaluri în care este implicat sau de aventurile sale amoroase ce au făcut înconjurul lumii.

În timp ce Executivul de la Roma trimitea misive şi emisari la Bruxelles susţinând că Italia se simte izolată în Uniunea Europeană în privinţa problemei imigranţilor tunisieni, iar oamenii de afaceri din Confindustria lansau apeluri fără precedent deoarece "se simt extrem de singuri într-o ţară divizată", premierul Berlusconi şi-a început ieri în zori programul de lucru la tribunalul din Milano. Motivul? O audiere în procesul Mediaset, legat de afacerile familiei sale, una dintre cele mai bogate din Italia, ce deţine un adevărat imperiu mediatic. Întâmpinat de circa 200 de susţinători, dar şi de contestatari, Berlusconi nu a scăpat ocazia de a se adresa fanilor.

S-a lăudat cu performanţele sale de lider şi de "mare comunicator" şi a atacat justiţia şi magistraţii care, susţine el, "lucrează împotriva ţării". "Sunt cel mai persecutat om de sistemul judiciar de pe întreaga planetă", a adăugat premierul italian amintind "hărţuielile" justiţiei din ultimii ani. "Am încheiat cu bine audierea nr.2.565 din cele 30 de procese pe care a trebuit să le înfrunt doar în ultimii ani. 24 de procese s-au încheiat cu bine, acum mai avem alte şase pe rol". Ce-i drept, Berlusconi a fost găsit vinovat de-a lungul timpului de finanţare ilegală a partidului, corupţie, mită şi contabilitate falsă, dar avocaţii săi au câştigat întotdeauna apelul.

Cazul Mediaset

De data aceasta, în cazul Mediaset, Berlusconi este acuzat că a "umflat" în mod artificial preţurile drepturilor de difuzare de filme, achiziţionate de societăţi-paravan care aparţin familiei sale, la revânzarea acestor drepturi către imperiul său audiovizual (Mediaset). În plus, potrivit procurorilor, grupul ar fi constituit depozite ilegale în străinătate, reducând, astfel, profiturile sale în Italia, pentru a plăti mai puţine impozite. Procesul fusese iniţial suspendat după adoptarea unei legi ce acorda prim-ministrului imunitate penală, parţial anulată de Curtea Constituţională.

Teoretic, premierul italian poate invoca "imposibilitatea legitimă", de exemplu, în cazul în care are întrevederi oficiale în afara ţării sau o şedinţă a Consiliului de Miniştri (n.red. - avocaţii săi pot invoca, de asemenea, "imposibilitatea legitimă", pentru că sunt parlamentari). Însă din acest an, după o absenţă de mulţi ani din sălile de tribunal, se pare că s-a decis în sfârşit să participe la toate audierile din procesele sale din Milano pentru a "înfrunta judecătorii cu fruntea sus".

Un noian de acuzaţii

Premierul este acuzat de fraudă fiscală şi fals în bilanţuri (cazul Mediaset), coruperea martorului (Mills), prostituţie cu minore şi abuz de putere ("Rubygate") şi abuz de încredere, în cadrul achiziţionării drepturilor de televizare (Mediatrade). Pentru liderul partidului de opoziţie de la Roma, Pierluigi Bersani, secretar al Partidului Democrat, decizia premierului de a participa în sfârşit la audieri în tribunal se înscrie într-o adevărată campanie de comunicare a Executivului în vederea denigrării justiţiei: "Berlusconi face pe victima, în timp ce partidul său se pregăteşte să schimbe legea justiţiei în Parlament doar ca să îl scape pe acesta de procese".

"Sunt cel mai persecutat om de sistemul judiciar de pe întreaga planetă."
Silvio Berlusconi
premierul Italiei

Trustul media al premierului a făcut istorie

Turnul Mediaset din Milano  Foto: Reuters

Istoricii din Italia sunt convinşi că relaţia dintre politică şi televiziune s-a schimbat profund, odată cu ascensiunea lui Berlusconi pe scena politică de la Roma. Şi aceasta deoarece şeful guvernului italian a fost nu numai primul lider european care a ştiut să "exploateze" la maximum presa în avantajul său, dar este şi deţinătorul segment important al peisajului mediatic. Şi-a protejat investiţia, susţin procurorii ce îl acuză de abuz de putere, prin "legi ad-hoc" ce practic au eliminat ani la rând concurenţa de pe piaţă.

Averea sa este estimată la miliarde de euro, iar pe lângă afacerile dezvoltate în proiectele de constructţii sau în fotbal cu AC Milan, familia lui Berlusconi este activă şi în industria cinematografiei, a distribuţiei video, precum şi în domeniul bancar (Mediolanum) şi al asigurărilor. În presă, holdingul familiei Berlusconi (Fininvest) deţine grupul audiovizual Mediaset - cu trei din cele mai vizionate posturi de televiziune (Canale 5, Rete4, Italia1) şi alte zeci de canale prin satelit (Mediaset Premium, Iris, etc) - şi grupul Mondadori (peste 50 de companii, printre care cea mai mare editură din Italia).

Carieră datorată presei

Fără presă, spun analiştii, Berlusconi nu ar fi reuşit oricum să facă prea mare carieră în politică. A ajuns pentru prima dată premier în 1994, în urma unei campanii de presă agresive ce l-a lăsat practic fără niciun oponent. Norocul său a fost că la începutul anilor '90, după o serie de scandaluri de corupţie, electoratul era în căutare de lideri, iar Berlusconi, pe atunci om de afaceri cu veleităţi de politician, a identificat rapid "oferta" de pe piaţă.

A inventat un nou partid (Forza Italia, primul său partid) şi a utilizat toate canalele de comunicare pe care le putea folosi: emisiuni de divertisment, spectacole, reality show-uri. Treptat, forţa televiziunilor deţinute de familia sa (practic 70% din presă) a devenit incontrolabilă, imaginile fiind cele care practic dictau de multe ori interesul public şi agenda politicienilor. L-a ajutat, ce-i drept, şi faptul că cei mai mulţi italieni oricum nu erau atraşi de lectura sau de presa scrisă: potrivit Istat, numărul pasionaţilor de lectură din Italia este în cădere liberă de mai bine de 20 de ani.