Războiul tradiţional, înlocuit de cel cibernetic

China şi Rusia au fost, în ultimul timp, în prim-planul atacurilor informatice asupra unor guverne străine. Estonia a fost prima ţară confruntată cu un conflict virtual Primul Război

China şi Rusia au fost, în ultimul timp, în prim-planul atacurilor informatice asupra unor guverne străine. Estonia a fost prima ţară confruntată cu un conflict virtual

Primul Război Mondial a dus la descoperirea unor noi arme şi tehnici de luptă. După acelaşi tipar, era informaticii a revoluţionat secolul al XXI-lea, influenţând chiar şi strategiile militare. Ciberspaţiul a devenit un câmp de luptă, de multe ori la fel de periculos ca şi cel real.

Războiul cibernetic este dus de piraţi informatici care acţionează în numele unor interese personale, la cererea unor companii sau grupări teroriste.

Mai nou, aceşti "mercenari" sunt angajaţi de guverne care nu îşi permit să lanseze singure astfel de atacuri. Într-un clasament al ţărilor ce practică acest tip modern de luptă conduce detaşat China, urmată de ţările din America Latină. Ocupantă până nu de mult a ultimului loc pe podium, Turcia îşi vede serios ameninţată poziţia de către Rusia.

Lupta politică din Rusia se poartă pe toate fronturile. Cel mai nou spaţiu de desfăşurare a conflictelor, la vedere sau subterane, este cel cibernetic. Mass-media şi partidele de opoziţie acuză autorităţile de sabotare a paginilor web, în timp ce Kremlinul nu suflă o vorbă. Experţii sunt de părere că acest gen de război, comparabil cu unul de gherilă, se află abia la început. Guvernul de la Moscova dispune de o reţea vastă de hackeri.

Treaba lor este să atace cu viruşi sau să blocheze site-urile pe care apar critici virulente la adresa autorităţilor. Ofensiva hackerilor din ultimele luni are un ţel precis: reducerea la tăcere a celor câteva redute independente ale mass-mediei.

Opoziţia, anihilată on-line

Opoziţia trebuie atacată pe toate planurile în perspectiva alegerilor legislative din decembrie şi a celor prezidenţiale din martie 2008. Oleg Panfilov, reprezentant al Centrului pentru jurnalism în condiţii extreme, prognozează o intensificare "a războiului informatic" în apropierea celor două scrutine. Analistul politic Stanislav Belkovski, cândva un apropiat al Kremlinului, susţine că atacurile sunt "dirijate" de un colaborator apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

Guvernul nu a fost niciodată încântat de libertatea prea mare pe care o au internauţii, care pot posta pe bloguri şi forumuri orice fel de informaţii. Asaltul asupra presei a început cu mult timp în urmă. În prezent, Kremlinul deţine trei reţele importante de televiziune, mai multe posturi de radio, ziare şi reviste cu tiraje mari.

În luna martie, la iniţiativa preşedintelui rus, a fost creată o agenţie centrală cu scopul de a acorda licenţe, inclusiv pentru mediile on-line de informare.

Organismul nu a stat prea mult pe gânduri, şi, după numai o lună, a trecut la treabă. După o atentă evaluare, agenţia a decis că numeroase site-uri propagă "mesaje extremiste" şi a trecut la blocarea lor. După această acţiune, YouTube a rămas singurul site pe care pot fi postate critici la adresa Kremlinului, acuză fostul campion mondial la şah, Garry Kasparov, devenit unul dintre liderii opoziţiei.

În perioada februarie-aprilie, o grupare naţionalistă a folosit internetul pentru a boicota o serie de manifestaţii ale opoziţiei, ce urmau să aibă loc la Moscova, Sankt-Petersburg şi alte oraşe importante. Atacurile au fost atât de puternice încât serverul american ce găzduia site-urile opoziţiei a fost blocat complet. În momentul în care ofensiva a încetat, traficul web a scăzut într-o singură zi de la 6.000 la 2.000 de accesări.

Nici marile cotidiene nu sunt imune la astfel de atacuri. Pavel Cernikov, editorul on-line al "Kommersant", a dezvăluit că, la începutul lunii mai, site-ul cotidianului a fost paralizat. Editorul consideră că măsura a venit ca urmare a faptului că ziarul a publicat un articol privind încercarea autorităţilor ruse de a-l acuza pe miliardarul Boris Berezovski de implicare în asasinarea fostului agent Aleksandr Litvinenko.

În aceeaşi zi, site-ul postului de radio moscovit "Eco Moskvi", cunoscut pentru orientarea sa liberală şi pentru criticile la adresa preşedintelui Vladimir Putin, a fost anihilat. Guvernul se apără de acuzaţiile care i se aduc pe motiv că adresele IP pot fi falsificate foarte uşor şi că persoanele care au lansat atacurile pot face astfel încât vina să cadă asupra autorităţilor ruse.

Estonia, prima ţară "atacată" virtual

Kremlinul se află la originea primului atac cibernetic din istorie care a avut drept ţintă o ţară. Estonia, ce numără doar 1,4 milioane de locuitori, inclusiv o puternică minoritate rusă, este una dintre cele mai informatizate societăţi din lume şi o pionieră în dezvoltarea conceptului de "e-guvernare". Numai că această dependenţă mare de tehnologia informaţiei o face extrem de vulnerabilă la atacuri electronice.

În luna mai, Estonia s-a confruntat cu cele mai grave violenţe de la obţinerea independenţei în 1991. Ele au izbucnit după mutarea unui monument al soldatului sovietic, pentru ruşi - un simbol al victoriei în faţa nazismului, pentru estonieni - o amintire tristă a ocupaţiei. Valul de proteste de la Tallinn s-a soldat cu un mort şi 150 de răniţi, provocând un conflict deschis cu Rusia.

Pe lângă manifestaţiile din stradă, ruşii au vizat numeroase site-uri oficiale: ale preşedinţiei, parlamentului, ale ministerelor şi principalelor partide politice. Atacul a mai ţintit şi pagini electronice ale unor publicaţii, bănci şi firme specializate în comunicare.

Oficialii estoni, începând cu premierul Andrus Ansip, au arătat cu degetul spre Rusia, după ce s-a descoperit că unele dintre atacuri proveneau de la servere ale unor instituţii ruse şi chiar ale birourilor preşedintelui Vladimir Putin.

Estonia a cerut UE şi NATO să combată ferm ceea ce Tallinnul a considerat a fi o nouă formă de terorism. Organizaţia Nord-Atlantică a recunoscut că atacurile au fost "grave" şi "organizate", admiţând că nu pot fi opera unor adolescenţi. Un expert al Alianţei s-a deplasat în capitala estonă pentru a supraveghea ancheta, dar s-a ferit să acuze direct Rusia.

Ultima ţintă: Pentagonul

Serviciile de spionaj chineze au penetrat reţeaua informatică a Pentagonului în luna iunie, în ceea ce poate fi numit cel mai mare atac cibernetic asupra Departamentului American al Apărării, a dezvăluit ieri cotidianul "Financial Times".

Pentagonul a admis că o parte a reţelei folosite de biroul secretarului apărării, Robert Gates, a fost închisă, dar a refuzat să precizeze pe cine bănuieşte că s-ar afla în spatele atacului. Conform "Financial Times", actuali şi foşti oficiali din cadrul Departamentului Apărării au declarat că din ancheta internă a Pentagonului reiese că atacurile informatice au fost puse la cale de serviciile Armatei de Eliberare. Hackeri din mai multe regiuni ale Chinei au cercetat sistemul Pentagonului timp de mai multe luni, înainte de a lansa această ofensivă, susţin aceleaşi surse.

Ancheta Departamentului Apărării continuă, dar unul dintre oficialii implicaţi în investigaţii a precizat că multe dintre datele vizate de ciberspioni erau "confidenţiale". Momentan, ministrul apărării de la Beijing a refuzat să comenteze informaţia.

Ca şi în cazul atacului electronic asupra guvernului german, informaţia survine cu puţin timp înainte de o întrevedere la nivel înalt. Mâine, preşedintele american, George W. Bush, se va întâlni cu preşedintele chinez, Hu Jintao, în Australia, înaintea summitului APEC, şi este de aşteptat ca incidentul să figureze pe agenda discuţiilor.

Taiwan, la adăpost

Pentru agenţiile guvernamentale taiwaneze, atacurile hackerilor chinezi au devenit o obişnuinţă. Unii oficiali cred că aceste acţiuni pot ameninţa serios securitatea ţării în eventualitatea unui conflict cu puternicul său vecin. Însă profesorul Philip Yang îi contrazice, apreciind că o ofensivă virtuală nu ar avea decât un impact psihologic şi economic. Tehnologia avansată de care dispune Taiwanul, sediul a numeroase companii informatice, i-ar permite să reziste unui atac cibernetic, mult mai uşor decât unuia armat.

Computerele cancelarului german, "vizitate" de Armata Poporului

Recent, şi reţeaua cancelarului german Angela Merkel (foto) a fost "vizitată" de piraţii informatici din China. Cu câteva zile înainte de vizita la Beijing, săptămânalul "Der Spiegel" anunţa că mai multe computere ale Cancelariei, ministerelor Economiei, Cercetării şi Afacerilor au fost infectate cu viruşi de tip troian, provenind din China.

Specialiştii germani au împiedicat transferul a peste 160 de gigabiţi de date secrete, precizând că încercările de a instala noi programe troian în computerele instituţiilor germane continuă şi în prezent.

De altfel, Germania este de mai mult timp o ţintă predilectă a hackerilor chinezi, interesaţi mai ales de zona economică. Potrivit lui Johannes Schmalzl, preşedintele Serviciului german pentru protecţia Constituţiei din Baden-Württemberg, 60% din atacurile cibernetice îndreptate asupra instituţiilor federale provin din China.

Citând surse din cadrul anchetei, "Der Spiegel" menţiona că serviciile germane de informaţii suspectează un grup de hackeri asociaţi cu Armata de Eliberare care s-ar afla în spatele acestor acţiuni de piraterie ce s-au desfăşurat pe parcursul mai multor luni.

Nici cancelarul german şi nici premierul chinez, Wen Jiabao, nu au confirmat discuţiile pe această temă în cadrul întrevederii pe care au avut-o. Iniţial, autorităţile de la Beijing au respins categoric acuzaţiile. După întâlnirea cu Angela Merkel, premierul Jiabao a nuanţat poziţia.

Guvernul chinez consideră informaţiile apărute în presă privind acţiunile de piraterie "o chestiune de gravă preocupare". "Hackerii care pătrund şi sabotează computere reprezintă o problemă cu care se confruntă întreaga lume", a afirmat şeful guvernului de la Beijing.

Aceasta a mai subliniat că vor fi luate măsuri ferme "pentru a preveni orice acţiune care ameninţă sistemul de computere". Ministrul chinez de externe, prin vocea purtătorului de cuvânt Jiang Yu, a fost şi mai ferm, susţinând că agenţiile guvernamentale de la Beijing sunt şi ele "victime" ale infracţiunilor cibernetice şi condamnă aceste acte.

O serie de analişti au acceptat explicaţiile, spunând că este posibil ca grupuri de amatori, cunoscuţi sub denumirea de "hackeri patrioţi" să fi încercat "să ajute" China pe cont propriu. Cei mai mulţi experţi susţin însă că ar fi fost imposibil ca o astfel de operaţiune împotriva unui guvern străin să fi fost lansată fără ca vigilenta poliţie cibernetică din China să nu prindă de veste.

China profită de dependenţa informatică a armatelor

Guvernul de la Beijing a alocat tot mai multe fonduri pentru armată şi pentru perfecţionarea armelor convenţionale. În acelaşi timp, Armata de Eliberare a Poporului şi-a îmbunătăţit capacităţile de exploatare a tehnologiei informaţiei.

Experţi americani susţin că strategii militari chinezi au identificat dependenţa tot mai mare a forţelor armate moderne de computere ca un punct slab ce poate fi ţintit în timpul unui conflict. Publicaţiile armatei chineze notează că strângerea de informaţii din calculatoarele "adversarilor" şi blocarea acestora pot constitui avantaje decisive în cadrul unei dispute.

Philip Yang, profesor de relaţii internaţionale în Taiwan, susţine că Beijingul a lansat conceptul de "război nelimitat", care înseamnă utilizarea tuturor mijloacelor tradiţionale şi neconvenţionale pentru a obţine o victorie.

În ultimii 10 ani, hackerii chinezi au lansat atacuri peste atacuri, mai ales asupra site-urilor americane. În replică la aceste acţiuni, Pentagonul a creat anul trecut un organism special, care se ocupă cu identificarea şi anihilarea pericolelor din spaţiul cibernetic. Într-un raport prezentat congresului în luna iunie, Comisia pentru relaţii economice şi de securitate sino-americane a precizat că strategii militari chinezi văd în războiul virtual o modalitate de a submina avansul tehnologic al trupelor Pentagonului.

Raportul cuprinde şi mărturia generalului James Cartwright, şeful Comandamentului Strategic, potrivit căruia, an de an, China îşi intensifică ciberspionajul asupra reţelelor unor companii private americane şi a site-urilor administraţiei.

Generalul Cartwright a mai susţinut că problemele şi haosul create de un atac informaţional pot avea un efect psihologic la fel de mare ca o armă de distrugere în masă. Spionajul electronic chinez asupra site-urilor agenţiilor guvernamentale americane a început în 2001, având ca scop contracararea imperialismului Statelor Unite şi al Japoniei.