Războiul lăcaşurilor de cult

Resentimentele populaţiei creştine faţă de construirea de noi moschei în Europa au început să influenţeze şi deciziile politice Europenii se opun tot mai mult construcţiei de moschei

Resentimentele populaţiei creştine faţă de construirea de noi moschei în Europa au început să influenţeze şi deciziile politice

Europenii se opun tot mai mult construcţiei de moschei în oraşele lor. Temerile de terorism şi imigraţie alimentează sentimentele antimusulmane pe bătrânul continent.

În ţări precum, Elveţia, Austria, Italia, Spania, Marea Britanie şi chiar Germania disputele privind ridicarea de noi lăcaşuri de cult musulmane au revenit din nou în actualitatea politică.

Ţara Cantoanelor intenţionează chiar organizarea unui referendum naţional pentru interzicerea minaretelor şi a moscheilor, potrivit "USA Today". Susţinătorii acestei iniţiative au strâns deja suficient de multe semnături pentru a obţine o interdicţie constituţională a minaretelor (turnuri folosite pentru chemarea credincioşilor la rugăciune).

Totuşi, deocamdată, nu s-a fixat o dată pentru votare. În Italia, ministrul italian de interne, Roberto Maroni, a susţinut închiderea unei moschei controversate din Milano.

Motivul adus de Maroni: mulţimea care participă la slujba de vineri ar scuipa pe stradă şi ar supăra vecinii. În aprilie, oraşul Bologna a respins planul de construire a unei noi moschei, argumentând că liderii musulmani n-au putut răspunde unor cerinţe, inclusiv a celei de a face publice sursele finanţării.

18 milioane de musulmani în Europa

Disputele reflectă neliniştile trezite de prezenţa a circa 18 milioane de musulmani în Europa (potrivit ultimelor estimări), ceea ce face ca religia islamică să devină a doua de pe continent, după creştinism.

Populaţia creştină se ridică la 400 de milioane de persoane. Situaţia de acum diferă radical faţă de cea din anii 1980 şi 1990, inaugurarea unei noi moschei se făcea cu fast.

Unii analişti cataloghează conflictele privitoare la aceste lăcaşuri de cult drept o manifestare a temerii din ce în ce mai mari că musulmanii nu sunt asimilabili, nu acceptă valorile occidentale şi reprezintă o ameninţare la adresa securităţii. "Europenii se simt ameninţaţi", spune Daniele Joly, director al Centrului de Cercetare a Relaţiilor Etnice de la Universitatea Warwick din Anglia".

Provincia Carinthia impune stilul lăcaşurilor de cult

Liderii de extremă dreapta din cincisprezece oraşe europene şi-au dat întâlnire la Antwerp, Belgia, în luna ianuarie, şi au cerut interzicerea construirii de noi moschei pentru a stopa "islamizarea peisajului urban occidental".

Acest grup susţine că cele 6.000 de moschei din Europa "acţionează drept catalizatori pentru impunerea modului de viaţă islamic europenilor". Există deja o provincie din sudul Austriei care a adoptat o lege, în luna februarie, prin care este interzisă efectiv construirea de moschei. Autorităţile din Carinthia au ajuns să impună acest lucru, cerând ca lăcaşurile de cult musulmane să adopte un aspect în armonie cu satele şi oraşele din regiune.

180 de noi moschei în Germania

Moscheile se răspândesc rapid pe teritoriul Germaniei, adesea spre surprinderea politicienilor locali. Planurile pentru construirea a peste 180 de moschei în această ţară îi mobilizează pe xenofobii de dreapta, atrăgând un număr crescut de critici şi în rândurile politicienilor de stânga.

Aceştia se tem că lăcaşurile musulmane de rugăciune vor încuraja instituirea unei societăţi complet paralele. La presiunile publicului, arhitecţii au redus mărimea unei moschei controversate proiectate pentru oraşul Köln.

Protestele încep să devină violente

Din păcate, a început să crească şi numărul de acte violente împotriva locurilor de închinăciune islamice. Cocktailuri Molotov au fost aruncate pe ferestrele unei moschei din oraşul Lauingen din Bavaria, iar camioanele care lucrau la construcţia unei moschei în districtul Pankow din Berlin au fost incendiate.

Mai mult decât în trecut, astăzi, comunităţile musulmane încearcă să ridice moschei cu minarete în stilul celor din Orientul Mijlociu. Din această cauză, protestele germanilor s-au înteţit. Analiştii arată că minaretele nu ar fi totuşi obligatorii. Se oferă chiar un exemplu în acest sens.

Este vorba de moscheea Parlamentului turc, din Ankara, construită în 1989, care nu are astfel de turnuri. "Oricum, minaretele nu mai sunt necesare pentru chemarea muezinilor.

Chemarea la rugăciune e de la sine înţeleasă. În fond, există ceasuri", spune Fazlur Rehman Anwar de la moscheea Ahmadiyya din Eimsbütel, Hamburg.

Biserici în ţările musulmane

Există şi cealaltă parte a monedei. Reprezentanţii Bisericilor Catolică şi Protestantă din Germania se plâng că nu au primit aprobări pentru a ridica biserici în ţările musulmane. Arhiepiscopul catolic Meisner a cerut sponsorilor moscheii din Köln "să sprijine un proiect în Turcia": "Papa a declarat 2008 anul apostolului Pavel.

Totuşi, în Tars, locul de naştere al sfântului, creştinii nu au nimic… Trebuie să facem o campanie pentru a ni se permite să construim un centru de pelerinaj şi o bisericuţă acolo". Reprezentanţi ai Uniunii Creştin-Democrate nu sunt împotriva aprobării de moschei, însă consideră că "terenul folosit trebuie restricţionat", conform standardelor din Turcia privitoare la noile clădiri religioase creştine.

250.000 de semnături împotriva unei "megamoschei" la Londra

Atitudinea antimusulmană s-a înteţit mai ales după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, atentatele de la Madrid din 2004 şi cele de la Londra, din 2005.

În capitala Marii Britanii, planul de construcţie a unei "megamoschei" pentru 12.000 de credincioşi, în apropiere de locul în care se vor desfăşura Jocurile Olimpice din 2012, a determinat 250.000 de britanici să-şi depună semnătura împotriva proiectului. Alte incidente au alimentat îngrijorarea că mulţi musulmani nu acceptă valorile occidentale.

Un exemplu sunt protestele acestora după ce ziarele daneze au publicat caricaturi ale profetului Mahomed, în 2006. În Marea Britanie există 1600 de moschei la o populaţie de 1,6 milioane musulmani, potrivit Irfan al-Alawi, director al Centrului pentru Pluralism Islamic din Londra.