Războiul drogurilor însângerează Mexicul

De la începutul anului, peste 1.300 de persoane au fost ucise în confruntările dintre cartelurile rivale ale stupefiantelor Statul federal Mexic traversează una dintre cele mai turbulente

De la începutul anului, peste 1.300 de persoane au fost ucise în confruntările dintre cartelurile rivale ale stupefiantelor

Statul federal Mexic traversează una dintre cele mai turbulente perioade din cauza răfuielilor dintre traficanţii de droguri, sub ochii unui guvern incapabil să facă faţă valului crescut de violenţă.

De la începutul anului au murit peste 1.300 de persoane (dintre care 100 de poliţişti), dar cifrele oferite de mass-media sunt considerabil mai mari. Acest bilanţ sumbru reprezintă un eşec pentru preşedintele Felipe Calderon, care, la sfârşitul anului trecut, promisese o reacţie hotărâtă şi bine organizată împotriva cartelurilor ce caută să îşi impună monopolul pe piaţa narcoticelor. Fostul preşedinte, Vicente Fox, a încercat să frâneze violenţa punând în practică aşa-numitul plan "Mexico Seguro", prin care armata a fost implicată în acest conflict, mii de militari şi poliţişti fiind trimişi în punctele strategice ale ţării. Calderon a adoptat aceeaşi tactică, dar rezultatele au fost şi mai slabe decât pe vremea lui Fox. Mai mult, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile omului din Mexic, Amerigo Incalcaterra, şi-a exprimat public dubiile referitoare la folosirea armatei în acest tip de operaţiuni civile. Pentru actualul guvern mexican, intensificarea conflictelor este cauzată de reorganizarea reţelelor de traficanţi, care ar fi avut de suferit de pe urma scăderii consumului de cocaină în Statele Unite.

Organizaţii criminale cu protecţie oficială

Dar preşedintele Consiliului pentru Securitate publică şi Justiţie, Jose Antonio Ortega, consideră că eşecul operaţiunilor de combatere a traficului de droguri, dar şi a războiului intercarteluri, este cauzat de "strategia guvernamentală", care nu a fost gândită pentru a fi în mod real eficientă. "Există o legătură certă între organizaţiile criminale şi oamenii aflaţi la putere", susţine el. "Nicio persoană bănuită de spălare de bani şi niciun politician nu au fost niciodată arestaţi, iar complicitatea între anumiţi baroni ai drogurilor, oficiali şi poliţişti este evidentă", a mai spus Ortega. Mai mult, el este convins că, de fapt, toţi funcţionarii statali - vameşi, judecători, poliţişti - beneficiază de pe urma traficului de droguri. Există însă şi un revers al medaliei: săptămâna trecută, un deputat al parlamentului din Nuevo Leon, arestat în 1986 pentru posesie de stupefiante, a fost împuşcat de traficanţi în plin centrul oraşului Monterrey.

Război la lumina zilei

Execuţii sumare, decapitări, ambuscade, răpiri, trăgători de elită, toate mijloacele sunt folosite de cartelurile rivale pentru a-şi impune supremaţia. Statul Sinaloa, leagănul traficanţilor de droguri puternice, deţine locul întâi la numărul de execuţii (191 de la începutul anului), urmat de Michoacan (169), statul în care s-a născut Felipe Calderon. În ultimii patru ani, narcotraficanţii mexicani au luat în stăpânire şi principalele căi de acces pentru clandestinii care intră în SUA.