Războiul din Georgia, provocat de serviciile secrete ruseşti?

Rusia şi-a oprit ieri operaţiunea militară în Osetia de Sud. Deşi pe front, armata rusă a învins, declaraţiile de aseară ale liderilor politici mondiali arată că, în plan internaţional,

Rusia şi-a oprit ieri operaţiunea militară în Osetia de Sud. Deşi pe front, armata rusă a învins, declaraţiile de aseară ale liderilor politici mondiali arată că, în plan internaţional, consecinţele vor fi probabil dure pentru Moscova. Ministrul britanic de externe, David Milliband, a declarat ieri că Rusia se poate confrunta cu excluderea din G8, ca urmare a agresiunii militare asupra Georgiei.

Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a revocat acordul cu Rusia privind mijloacele de alertă în cazul atacului cu rachete şi controlul spaţiului cosmic.

"Războiul de cinci zile împotriva Georgiei obligă Rusia să constate că nu are resurse geopolitice pentru a-şi asuma rolul de "jandarm internaţional legitim", scrie ziarul rus "Gazeta".

Publicaţia arată că acţiunile Rusiei nu au fost susţinute direct şi fără echivoc de nicio ţară din lume, nici măcar din spaţiul postsovietic, "aceasta fiind o dovadă a consecinţelor negative ale politicii externe ruse în ultimii ani".

Rusia nu-şi va face aliaţi atât timp cât diplomaţia rusă va continua să ameninţe cu închiderea robinetului la gaz, în loc să convingă lumea de justeţea intereselor sale, conchide publicaţia rusă.

Saakaşvili a căzut în capcana serviciilor secrete ruse, susţine un fost consilier al lui Vladimir Putin

Un fost consilier al lui Vladimir Putin, Andrei Ilarionov, susţine că războiul din Georgia a fost o "provocare strălucită" pregătită în laboratoarele serviciilor secrete ruse.

Ţinta finală a fost, însă, parţial ratată, scenariul urmărind debarcarea preşedintelui Mihail Saakaşvili.
Dezvăluirea a apărut pe ediţia digitală a Jurnalului săptămânal (Ej.ru), aparţinând Televiziunii ruse internaţionale.

Conform fostului oficial rus, care a îndeplinit funcţia de consilier economic al preşedintelui Putin în timpul primului mandat al acestuia (2000-2004), înlăturarea lui Saakaşvili de la putere şi descurajarea ambiţiilor Georgiei de a se alătura NATO au reprezentat principalele obiective ale operaţiunii militare pe care Moscova a lansat-o în Caucaz.

O victorie à la Pyrrus

Agresiunea din Georgia, deşi nestingherită de o reacţie internaţională prea dură, a avut şi va avea consecinţe nefaste pentru Rusia.

"Rusia, care a trimis trupe într-un alt stat membru al ONU, a fost calificată de comunitatea internaţională drept stat agresor, iar Georgia, drept victimă", a apreciat Andrei Ilarionov. Fostul oficial rus se teme că ţara sa a rămas "aproape total izolată" în plan internaţional.

E drept, în timp ce toată lumea a condamnat Rusia, mai mult sau mai puţin vocal, doar Cuba a făcut excepţie, pronunţându-se în favoarea intervenţiei ruse în Georgia.

Rusia redevine ursul cel rău

În opinia fostului consilier prezidenţial, marea "performanţă" a guvernului de la Moscova, condus acum de fostul său şef, a fost că a "reinstaurat" teama de "ursul rus". O imagine în care "lumea contemporană nu voia să mai creadă". Războiul a confirmat, în opinia sa, cât de drepte sunt "principiile importante pe care ruşii trebuie să le apere: nu crede, nu te teme, nu implora şi nu colabora".

Reuniune extraordinară la Bruxelles

România urmăreşte cu atenţie evoluţiile din zona Mării Negre, în contextul în care riscurile generate de conflictul din Georgia "sunt considerabile şi pot avea consecinţe dramatice", a declarat ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu. Oficialul român s-a aflat la Bruxelles, unde a participat la reuniunea şefilor diplomaţiilor din UE.

Din acest motiv, România va susţine implicarea sporită a Uniunii Europene în rezolvarea conflictului, a mai afirmat Comănescu la încheierea reuniunii extraordinare a Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al Uniunii Europene (CAGRE) consacrată situaţiei din Georgia.

Kievul restrânge accesul flotei ruse de la Marea Neagră

Preşedintele Viktor Iuşcenko a restricţionat, ieri, prin decret deplasările flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Ucraina, care s-a implicat în conflictul armat ruso-georgian. Navele de război şi aviaţia rusă trebuie să avertizeze de acum înainte militarii ucraineni "cu cel puţin 72 de ore" înainte şi să obţină "acordul" Kievului pentru a pleca sau a reveni în portul din Sevastopol, în Crimeea.

Dacă cerinţele nu vor fi îndeplinite, autorităţile ucrainene vor cere navelor ruse să părăsească imediat teritoriul ucrainean", stipulează documentul. Surse diplomatice ruse au calificat drept "politică" decizia Ucrainei, care s-a alăturat Georgiei în conflictul cu Moscova.

"Nu este decât o iniţiativă personală a liderului ucrainean, cu motivaţii politice", au apreciat sursele citate, considerând decretul drept "superficial" şi în contradicţie cu "toate acordurile existente între Rusia şi Ucraina privind flota de la Marea Neagră". Anterior, Ministerul ucrainean al Justiţiei, citat de Interfax, acuzase Rusia că a încălcat acordul privind staţionarea flotei la Sevastopol, încheiat în 1997.