Adevarul.ro

Publicaţia sârbă "Blic" a publicat fotografii cu fostul lider al sârbilor bosniaci fără barba şi pletele sub care s-a deghizat în ultimii ani Şi tabloidul "The Sun" a prezentat fotografii

Şi tabloidul "The Sun" a prezentat fotografii cu noua înfăţişare a lui Karadzici. Pozele au fost făcute cât timp a fost reţinut în Belgrad.

Claia de păr, legată într-o coadă, şi barba lungă a doctorului Dragan Dabici, sub care se ascundea Radovan Karadzici, au căzut pradă frizerului.

Fostul lider al sârbilor bosniaci a fost "ferchezuit" înainte a fi trimis, miercuri, în Olanda pentru a fi judecat la Haga de Tribunalul Penal Internaţional.

Deţinutul se teme să nu fie otrăvit

Surse din interiorul închisorii de la Scheveningen spun că deţinutul ar fi slăbit destul de mult de când a fost arestat şi că refuză să mănânce altceva decât migdale.

"Nu se atinge nici de apă, decât dacă îi este adusă de rude. Probabil îi este frică să nu fie otrăvit", declară surse din interiorul centrului de detenţie, citate de "The Sun".

Ofertă turistică: "Pop art Radovan"

O agenţie de turism din Serbia organizează de săptămâna trecută tururi ale locurilor frecventate de Karadzici, înainte de arestarea sa la 21 iulie la Belgrad. "Partenerul nostru internaţional a cerut să includem în vizita din Belgrad locurile frecventate de Radovan Karadzici", a declarat directoarea unei agenţii turistice, Vekol tours, Tanja Bogdanov.

Însă la puţin timp după ce a inclus această vizită în oferta generală, agenţia, specializată în vizite pentru grupuri de turişti străini, a înfiinţat un program special numit "Pop art Radovan".

Turiştii pot vedea unde locuia Karadzici, sub identitatea doctorului Dragan Dabici, barul şi restaurantele pe care le frecventa. Vizita se încheie la Tribunalul sârb pentru crime de război, unde şi-a petrecut ultimele zile înainte de transferarea sa la TPI.

Acuzatul invocă un acord de protecţiecu SUA

Fostul lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a compărut ieri fără avocat în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.

Întrebat de judecătorul olandez Alphons Orie de ce nu are niciun avocat alături de el la această primă înfăţişare, el a răspuns: "Am un consilier invizibil. Am decis să îmi asigur eu însumi apărarea". Când magistratul a insistat, subliniind că are dreptul la un apărător din oficiu la această primă audiere, Karadzici a adăugat: "Am renunţat la acest drept".

Orie a rezumat cele 11 capete de acuzare ale inculpării pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război reţinute împotriva lui Karadzici pentru rolul său în războiul din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de refugiaţi.

Apoi, judecătorul l-a întrebat pe acuzat dacă pledează vinovat sau nevinovat. Karadzici a cerut să i se acodre dreptul de a folosi termenul legal de 30 de zile înainte de a decide dacă pledează vinovat sau nevinovat în faţa TPI.

Speranţe pentru ajutor de la Moscova

În faţa judecătorilor de la Haga, Karadzici a declarat că în 1996 a semnat un acord direct cu Richard Holbrooke, care i-ar fi garantat că nu va fi pedepsit dacă se va retrage din viaţa publică. Karadzici a mai spus că are un document de 40 de pagini pe acest subiect, pe care intenţionează să-l predea judecătorilor.

Pe de altă parte, Luka Karadzici, fratele fostului lider al sârbilor, a declarat pentru cotidianul rus "Izvestia" că Radovan "s-a pregătit" de arestarea sa şi "mizează pe ajutorul diplomaţiei ruse". "Se aştepta să fie arestat mai târziu, peste şase luni. Ar fi avut mai mult timp să-şi pregătească apărarea", adaugă Luka în interviul menţionat.

Srebreniţa cere să se facă dreptate

Karadzici va trebui să dea socoteală, printre altele, şi pentru masacrul comis în iulie 1995 în Srebreniţa.
Înainte de război, aproape 38.000 de oameni trăiau în mica enclavă, iar 37% dintre aceştia erau bosniaci. Azi, din cei aproape 10.000 de locuitori, numai 20% sunt bosniaci. Ar fi fost mai mulţi, dar multe femei, separate de soţii lor în iulie 1995 şi deportate la Tuzla nu au mai vrut să se întoarcă niciodată aici.

Un oraş disputat între sârbi şi bosniaci

În urma acordului de la Dayton, care a pus capăt conflictului din 1992-1995 şi a stabilit împărţirea ţării în două entităţi - Federaţia croato-musulmană şi Republica Srpska - ,Srebreniţa a fost atribuită acesteia din urmă.
Musulmanii afirmă însă că oraşul nu trebuie să facă parte din Republica Srpska, deoarece masacrul a fost comis de forţele sârbe din Bosnia.

Nu de puţine ori, aleşii musulmani în consiliul muncipal au cerut ca Srebreniţa să fie scoasă de sub autoritatea Republicii Srpska şi să i se acorde un statut special.

Initiaţiva a fost respinsă de comunitatea internaţională şi de Guvernul din Republica Srpska. Autorităţile au acordat oraşului un statut economic special, luându-şi angajamentul că va investi 6 milioane de euro în zonă.

Exemplul multietnic începe să scârţâie

Cei patru ani de război au modificat mozaicul etnic şi religios din capitala Bosniei, denumită multă vreme "'Ierusalimul Europei''.

Dacă în 1991, bosniacii reprezentau 45% din cei peste 400.000 de locuitori ai Sarajevo, proporţia lor a ajuns acum aproape de 80%. Numai 5% din locuitori sunt sârbi, iar majoritatea celor care au rămas trăiesc în cartiere din estul capitalei. La fel de scăzut este şi numărul croaţilor de aici - 6%. Aceştia, însă, nu s-au răspândit în localităţile de la marginea oraşului.

Disputele politice au fragilizat şi relaţiile dintre oameni. Puţini sunt bosniacii care au prieteni sârbi şi invers, iar cei care au menţinut legăturile evită să abordeze subiecte considerate sensibile.

Multienticitatea se mai face simţită în special în piaţa Bascarsija, din partea veche a oraşului, unde tineri aparţinând celor trei comunităţi se adună seara la plimbare sau la o porţie de cevapcici, mâncarea tradiţională bosniacă.