„Putinizarea“ lui Ianukovici

Politica dusă de noul preşedinte ucrainean este puternic influenţată de Vladimir Putin, premierul rus, susţin unii analişti. Reforma radicală a guvernului ucrainean declanşată de preşedintele Viktor Ianukovici seamănă izbitor cu cea lansată în 2004 de fostul lider de la Kremlin.

„Aceasta este cea mai profundă schimbare a sistemului de putere din ultimii douăzeci de ani", susţine politologul ucrainean Mihail Pogrebinski. Scopul principal este de a separa funcţia de luare a deciziilor politice de cea de punere în aplicare a acestora şi controlul implementării lor. Funcţia executivă şi de monitorizare este încredinţată agenţiilor guvernamentale", subliniază Pogrebinski, citat de Ria Novosti.

În Rusia, reforma administrativă, prevedea, de asemenea, separarea puterilor. Dar Viktor Ianukovici a început o schimbare şi mai radicală: toţi miniştrii au fost în mod formal destituiţi, numărul membrilor Cabinetului a fost redus de la 24 la 16. În plus, numărul de agenţii centrale va fi redus la jumătate.

Preşedintele a ordonat şi diminuarea cu 30% a numărului angajaţilor din aceste agenţii. Mulţi dintre foştii deţinători ai ministerelor-cheie din primul cabinet Azarov, printre care miniştrii Apărării şi de Externe, şi-au recăpătat posturile, scrie analistul Dmitri Babici, pentru agenţia Ria Novosti.

Preşedintele controlează totul

Nu trebuie uitate nici evenimentele din ultimele luni: acordul constituţional din 2005 care transforma Ucraina dintr-o republică semi-prezidenţială într-una semi-parlamentară, a fost anulat. Acest fapt înseamnă reîntoarcerea la modelul de concentrare a puterii în mâinile preşedintelui, model ce nu mai exista în Ucraina de pe vremea administraţiei preşedintelui Leonid Kucima (1994-2005).

Şi regulile de funcţionare a administraţiilor locale s-au schimbat, ceea ce i-a permis lui Ianukovici să-l demită pe primarul ales al capitalei Kiev, Leonid Cernoveţki, care nu-i mai convenea (Kremlinul a făcut exact acest gest, de a-l demite pe primarul capitalei, Iuri Lujkov), în urmă cu câteva luni). Reforma administrativă este destinată focalizării activităţilor guvernamentale pentru punerea în aplicare a sarcinilor stabilite de preşedinte.

Mulţi se întreabă de ce urmează Viktor Ianukovici aceiaşi paşi pe care i-a făcut şi Putin, în materie de organizare a statului. Opoziţia ucraineană are o explicaţie pentru asemănările dintre măsurile luate de Kiev, cu cele verificate de Moscova. Oleg Tiagnibok, liderul organizaţiei naţionaliste Svoboda (Libertate), în creştere în ultimul timp, reclamă faptul că reforma lui Ianukovici este o altă încercare a „regimului de ocupaţie" de a-şi prezerva „sistemul de putere post-colonial" şi continuarea politicii de „ucrainofobie".

Opoziţia arată cu degetul spre Moscova

Sunt şi voci, chiar occidentale, care au cerut să înceteze tentaţia de a acuza Moscova că ar fi responsabilă de toate problemele Ucrainei. Există şi analişti care spun că circumstanţele actuale obligă Kievul să repete paradigma de dezvoltare a Rusiei, inclusiv prin consolidarea puterii.

Cauza principală este scăderea veniturilor realizate din vânzarea materiilor prime, pe fondul crizei economice globale. Dacă Rusia are petrol şi gaze, Ucraina are doar metal şi cărbune cocsificabil, ale căror preţuri au scăzut substanţial. Scăderea veniturilor la buget din acest sector a forţat autorităţile ucrianene, ca şi pe cele ruse, înaintea lor, să instituie un control mai strict asupra resurselor rămase, scrie Dmitri Babici.

Mai mult, analistul susţine că măsuri nepopulare precum reforma serviciilor publice, impunerea unui nou Cod Fiscal, care a provocat recent protestul micilor întreprinzători, sau reforma sistemului de pensii nu pot fi impuse decât de un guvern puternic.

Intimidarea adversarilor politici

După ce jurnaliştii ucraineni au reclamat grave încălcări ale libertăţii presei şi presiunile la care sunt supuşi din partea autorităţilor, a venit rândul foştilor membri ai guvernului să fie hăituiţi. Nu a scăpat nici fostul premier, Iulia Timoşenko, liderul principalului partid de opoziţie. Ea a fost consemnată la domiciliu, în cadrul unei anchete legate de deturnare de fonduri.

Fostul raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Ucraina, Hanne Severinsen, a cerut autorităţilor de la Kiev să înceteze intimidarea adversarilor politici. „În calitate de preşedinte, Viktor Ianukovici a promis în mod repetat că se va conforma standardelor europene.

Îl îndemn să se ţină de promisiune şi să se întoarcă pe calea democratică şi să oprească intimidarea rivalilor politici", se arată în scrisoarea pe care Severinsen i-a transmis-o şefului statului ucrainean, zilele trecute, prin intermediul publicaţiei „Ukrainskaia Pravda". 

"România trebuie să simtă că vremurile Ucrainei timide au trecut. Este un stat mare, puternic şi de perspectivă, cu care este avantajos şi util să colaborezi."
Viktor Ianukovici,
Preşedintele Ucrainei

Timoşenko, acuzată de corupţie 

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a fost consemnată la domiciliu, în cadrul unei anchete pentru abuz de putere. Ulterior, pedeapsa temporară s-a transformat în interdicţia de a părăsi Kievul. Timoşenko e anchetată pentru proastă utilizare a fondurilor obţinute de Kiev , în valoare de 290 de milioane de dolari, după vânzarea cotelor de emisii de CO2, în 2009.

Capete sparte în Parlament

Înfiebântaţi de discuţiile contradictorii pe tema anchetei de corupţie la adresa Iuliei Timoşenko, parlamentarii din gruparea acesteia au decablat aparatura de vot. Deputaţii Partidului Regiunilor (la putere) au ripostat cu pumnii. S-a încins o luptă cu pumni, picioare şi scaune. Trei deputaţi au ajuns la spital cu fracturi şi traumatisme craniene, iar alte câteva zeci au răni uşoare. În luna aprilie, parlamentarii ucraineni s-au bătut în Rada Supremă cu ouă.

Ianukovici face pe viteazul faţă de România

Şi pe plan extern, liderul de la Kiev a prins curaj, mai ales că în relaţia cu România şi cu Republica Moldova ştie că se poate bizui pe susţinerea Moscovei. Adresându-se şefilor diplomaţiilor străine acreditate la Kiev,

Ianukovici a declarat că „se impun eforturi suplimentare pentru rezolvarea problemelor deschise cu România şi Republica Moldova, fără a periclita propriile interese naţionale. Aceste ţări trebuie să înceapă să privească altfel la statul nostru. Ele trebuie să simtă că vremurile Ucrainei timide au trecut. Este un stat mare, puternic şi de perspectivă, cu care este avantajos şi util să colaborezi", a subliniat Ianukovici.

„Un pericol"

Cotidianul „Nezavisimaia Gazeta" scrie că Ianukovici nu a menţionat întâmplător România. Ziarul aminteşte că principalii responsabili români şi-au declarat intenţia de unificare cu Moldova, afirmând, totodată, că niciodată Bucureştiul nu va semna cu Chişinăul un tratat privind frontierele de stat, trasate în baza Pactului Ribbentrop-Molotov şi că nu peste mult timp graniţa UE va fi pe Nistru.

Cu o săptămână înainte, Ianukovici ceruse Ministerului de Externe să pregătească propuneri de întărire a poziţiei Ucrainei în problema transnistreană. A cerut diplomaţiei sale şi să pună la punct proiecte pentru decrete prezidenţiale privind conceptul relaţiilor cu România şi măsuri de contracarare a pericolelor care planează asupra securităţii naţionale.